Bugetul UE. Liderii europeni caută un compromis

Confruntare SUA – UE la Summitul AI de la Paris

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a anunţat că îi aşteaptă pe liderii europeni cu o nouă variantă de compromis: un buget de 900 de miliarde de euro, potrivit unor surse diplomatice. Dezbaterile se anunţă tensionate, în condiţiile în care ţările Uniunii s-au împărţit în două tabere: cei care vor reducerea sau măcar îngheţarea bugetului şi cei care cer bani pentru investiţii, ca strategie de ieşire din criză. Primul grup este condus de Marea Britanie, care a devenit recent cel mai aprig contestatar al Bruxelles-ului.

„Nu există nicio scuză pentru a nu face reduceri drastice ale costurilor administrative ale Uniunii. (...) Bruxelles-ul continuă să trăiască parcă într-un univers paralel”, a spus premierul britanic David Cameron.

Preşedintele francez critică însă această poziţie intransigentă.

„Unele ţări vor reduceri, altele, şi, de obicei, sunt aceleaşi din prima categorie, vor garanţii că îşi vor primi rabatul. (...) Poziţia mea este simplă: să facem economii, dar nu să ne fragilizăm economia”, a subliniat el.

Ţările care au cele mai intransigente poziţii ar avea mult de pierdut dacă reuniunea de la Bruxelles se soldează cu un eşec. Consecinţa imediată este revenirea la un buget anual, care presupune pierderea rabatului pe care îl primesc. Adică acei bani care li se întorc de la Uniunea Europeană pentru contribuţia lor la bugetul comunitar în perioada 2007-2013. Pentru Berlin, suma se ridică la un miliard de euro pe an, în timp ce Olanda pierde 580 de milioane, Suedia aproape 350 de milioane, iar Austria peste 100 de milioane anual.

Cancelarul german nu îşi permite un eşec al acestui summit, spun diplomaţii occidentali citaţi de presa străină. Marea Britanie şi Franţa nu ar fi foarte afectate, în schimb. Rabatul Marii Britanii este stipulat în Tratatul UE, prin urmare nu pierde aceşti bani. Iar Franţa îşi păstrează considerabilele fonduri pentru agricultură, diminuate altfel în compromisul pentru noul buget.