Ambasadorul Ucrainei la București: Situaţia pe care o vedem în Ucraina astăzi este una din consecinţele statutului de neutralitate
De curând s-a terminat summitul NATO în cadrul căruia un subiect intens dezbătut a fost cel al Ucrainei, respectiv relaţia cu Rusia. A participat şi președinte Ucrainei, Petro Poroșenko. Care au fost rezultatele, pentru Ucraina, ale acestui summit?
Speranţa Ucrainei şi a delegaţiei ucrainene, în frunte cu preşedintele Poroşenko, a fost aceea de a obţine susţinerea Alianţei şi am primit această susţinere.
În cadrul summitului a avut loc sesiunea comisiei Ucraina-NATO, în cadrul ei au avut loc întâlniri în formatul 5+1 şi, pe parcursul acestor întâlniri, preşedintele ucrainean a avut posibilitatea să prezinte poziţia Ucrainei referitoare la situaţia în momentul de faţă în Ucraina.
Important este că Ucraina a putut demonstra că este capabilă să controleze situaţia, să propună soluţii pentru încetarea focului şi a început deja aplicarea acestei soluţii imediat după terminarea summitului.
De asemenea, Ucraina a primit asigurări că va fi sprijinită prin tehnică militară din partea Alianţei şi a unor state din cadrul NATO, referitor la tehnica militară de care are nevoie armata ucraineană.
Ucraina este mulţumită, este ceea ce dorea din partea acestui summit?
Ucraina va fi mulţumită atunci când va înceta conflictul în această zonă - şi conflictul va fi rezolvat. Din păcate, astăzi nu putem vorbi despre o astfel de situaţie. Dar noi sperăm că dialogul care a avut loc în cadrul summitului NATO este o oportunitate foarte bună pentru a ne atinge scopurile.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Acordul de încetare a focului de care vorbeaţi a fost destul de repede încălcat, ceea ce arată o gravă lipsă de încredere între cele două părţi. Cum se poate depăşi o astfel de situaţie?
Orice neîncredere poate fi depăşită numai prin dialog. Chiar dacă vorbim despre dialog cu nişte persoane care reprezintă nişte identităţi de nimeni recunoscute, ca republicile populare Donețk, Lugansk şi aşa mai departe. Dar dialogul trebuie să continue.
Acest regiuni, Donețk şi Lugansk, urmează să primească un statut special. Nu există posibilitatea să urmeze aceeaşi cale ca şi Crimeea şi să ceară alipierea lor de Rusia?
Este greu să anticipez ce şi-ar dori liderii acestor republici, dar având în vedere că aceste structuri sunt absolut ilegitime, cu atât mai mult este greu să anticipez care vor fi cerinţele lor. Dar ştiu un lucru precis, că Ucraina va activa numai în cadrul Constituţiei Ucrainei, în ceea ce priveşte integritatea teritorială şi suveranitatea statului ucrainean.
La întâlnirea de la Minsk s-a discutat şi chestiunea eliberării prizonierilor. În ce stadiu se află această chestiune?
Poate că unicul rezultat concret al acestor întâlniri de la Minsk a fost chiar acela că s-a început schimbul de prizonieri. Şi poate că acesta este momentul pozitiv şi ar fi trebuit să fie semnat acest acord.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov sugerează ca Ucraina să nu încerce apropierea de NATO. Are Ucraina asemenea planuri pe termen lung, de aderare la NATO?
Nu cred că reprezentantul unui alt stat este îndreptăţit sau împuternicit să ne facă sugestii. Astfel de sugestii ne poate da numai poporul ucrainean.
Situaţia care o vedem în Ucraina astăzi, cu părere de rău, este una din consecinţele acelui statut de neutralitate care l-am avut până în momentul respectiv. De aceea suntem obligaţi să căutăm nişte sisteme de referinţă, sisteme de alianţă în continuare.
Va înainta Ucraina cerere de aderare către NATO?
Cel puţin guvernul ucrainean a hotărât să înceapă procedurile de apropiere de Alianţă. În continuare este necesar să facem unele modificări în legislaţia actuală a Ucrainei şi, bineînţeles, alte măsuri. Conştientizăm foarte bine că este o perioadă destul de îndelungată, dar după părerea mea, important este să existe voinţa politică din partea autorităţilor, a conducerii statului. Iar rezultatul acestui proces să fie reinstaurarea păcii în Ucraina.
Preşedintele Poroşenko a declarat că este posibil ca Rusia să atace capitale europene, printre care şi Bucureştiul. Este acesta un apel de adeziune către Ucraina sau un pericol real?
Preşedintele ucrainean, când a spus ceea ce aţi menţionat, în orice caz nu a avut în vedere că şi-ar dori ca războiul să vină şi pe pământul românesc. Ucraina este un stat paşnic şi doreşte pace nu numai ei însăşi, dar şi întregii Europe. Mai mult, România în mod constant a susţinut poziţia Ucrainei încă începând cu evenimentele de pe Euromaidan şi în perioada anexării Crimeei şi acuma când avem aceste probleme în estul Ucrainei. De aceea nu putem decât să mulţumim autorităţilor române şi să dorim pace ţării şi populaţiei române.
Cuvintele preşedintelui ucrainean trebuie înţelese ca un apel către solidaritate. Numai împreună se poate face faţă agresiunii din partea Rusiei.
Preşedintele Băsescu a reacţionat şi a spus că „Preşedintele Poroşenko e în situaţia în care a crezut că va putea lichida problema separatiştilor cu amata naţională a Ucrainei. A constatat că nu poate, a constatat că e nevoit să încheie încetare a focului care 'va degenera' într-un armistiţiu şi în pierderea controlului pe un teritoriu destul de mare”. Ce părere aveţi?
Şi prin intermediul televiziunii dvs. aş vrea să aduc la cunoştinţa populaţiei ceea ce de multe ori este deformat în mass media. În etapa iniţială a conflictului, chiar puteam vorbi de separatism şi de separatişti. Până undeva în data de 24 august eram foarte aproape de a finaliza operaţiunea antiteroristă şi de a elibera tot teritoriul care era controlat de aceşti separatişti. Dar după 24 august am devenit obiectul unei agresiuni deschise din partea Federaţiei Ruse, vorbim de coloane de tehnică militară, de artilerie, de tancuri care au fost introduse în mod deschis pe teritoriul Ucrainei. De aceea consider că să vorbim astăzi despre separatişti şi separatism, de acum este depăşit. Avem de-a face cu armata regulată a statului vecin, care este foarte bine antrenată şi care duce lupte pe teritoriul statului nostru.
Nu cred că cineva consideră că nişte separatişti pot folosi în activitatea lor sisteme performante de artilerie, de tancuri şi aşa mai departe. Deci nu este vorba de niciun fel de separatism.
Care este miza acestui conflict armat? Care sunt revendicările Rusiei şi ale Ucrainei?
După părerea mea, Ucraina duce o luptă sacră apărându-şi teritoriul şi populaţia. Dacă vorbim despre ce scopuri are Rusia, şi chiar dvs. aţi menţionat că Lavrov ne-a sugerat că n-ar trebui să ne apropiem de NATO. Bineînţeles că scopul lor este ca noi să nu ne apropiem de NATO, anterior avea o problemă cu apropierea noastră de UE şi aşa mai departe. De aici derivă şi scopurile pe care Rusia le are în această situaţie.
Kazahstan şi Belarus se tem că aceeaşi situaţie poate apărea şi la ei ca şi în Ucraina. Credeţi că se poate întâmpla acest lucru?
Nu sunt în situaţia de a face profeţii, dar ne dăm toţi foarte bine seama că e vorba de un conflict sau de potenţiale conflicte într-o zonă care este intens populată, de aceea bineînţeles că astfel de conflicte, şi istoria ne confirmă aceasta, au tendinţa de a deveni prima fază a unor conflagraţii mondiale. Eu n-aş dori ca această situaţie din Ucraina să fie în acest context dezvoltată mai departe.
Are Vladimir Putin intenţia de a crea Novorussia?
Nu cunosc intenţiile lui Putin dar un lucru ştiu exact: e vorba de o agresiune a Rusiei faţă de Ucraina şi un război între Rusia şi Ucraina.
Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că sud-estul Ucrainei este punctul cel mai fierbine al tensiunilor, dar există probleme şi în regiunea minorităţilor locuite de maghiari, polonezi şi români. Care sunt aceste probleme şi cum pot fi ele rezolvate?
Legislaţia ucraineană actuală în domeniul minorităţilor este destul de liberală, deci nu cred că ar fi în stare să genereze astfel de probleme.
Şi în afară de dl. Lavrov, nu am prea auzit în ultimele zile pe cineva să aibă astfel de pretenţii faţă de Ucraina.
Dacă dl. Lavrov este chiar atât de preocupat de situaţia din Ucraina, şi cu atât mai mult a minorităţilor care au fost menţionate de dânsul, nu numai de cea rusă, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face e să-şi scoată trupele de pe teritoriul Ucrainei şi armamentul şi atunci putem garanta că totul va fi normal.
Aveţi informaţii despre refugiaţi din zonele de conflict care doresc să vină în România, temporar?
În momentul de faţă ambasada nu are astfel de informaţii, cu atât mai mult dacă vorbim de reprezentanţii minorităţii române din Ucraina, ei locuiesc compact în zonele de frontieră cu România. Zona aceasta nu este afectată de terorişti sau de separatişti, aşa că nu avem astfel de probleme.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
