Ambasadorul Egiptului la București: Avem nevoie de înţelegere din partea UE și SUA
Ambasadorul Egiptului la București, Laila Ahmed Bahaa El Din, consideră că țara sa are nevoie de înţelegere din partea UE și SUA. „Ca să fim sinceri, aşa cum lucrurile au fost prezentate de presă, cel puţin, acum văd o oarecare schimbare, există o înţelegere mai bună a situaţiei”, a spus reprezentantul diplomatic.
Ambasadorul Egiptului la Bucureşti, Laila Ahmed Bahaa Eldin, a vorbit, în exclusivitate la Digi24, despre situația actuală din țara sa.
„Oamenii sunt încă îngrijoraţi, dar mai încrezători. Ei cred că partea mai grea, a luptelor de stradă s-a îmbunătăţit simţitor, ei speră că planul elaborat după debarcarea preşedintelui Morsi va continua şi nu va dura mai mult de nouă luni cât de estima şi ţara va avea o nouă constituţie, un nou preşedinte şi un nou parlament”, a declarat pentru Digi24 ambasadorul Egiptului la Bucureşti, Laila Ahmed Bahaa El Din, în direct la emisiunea Jurnal Extern, reîntoarsă doar de câteva ore de la Cairo.
„Mai sunt violenţe pe stradă, dar sunt sporadice, Frăţia Musulmană a pierdut sprijinul populaţiei”, a adăugat ambasadorul Laila Ahmed Bahaa El Din, în direct la emisiunea Jurnal Extern.
Frăția Musulmană este o confederaţie foarte unită, pentru ei nu este important cine este preşedintele. Problema cu preşedintele Morsi a fost că el conducea Egiptul nu în interesul populaţiei, ci al acestei confederaţii, crede ambasadorul.
Este posibil ca după următoarele alegeri prezidenţiale, lucrurile să evolueze la fel ca în cazul lui Mohamed Morsi. În legătură cu un astfel de scenariu, ambasadorul a spus: „Alegerile la care a câştigat domnul Mohamed Morsi au fost libere, el chiar a câştigat la aceste alegeri. Dar cu o majoritate mică şi în anumite circumstanţe politice. Problema e că nu ai cum să controlezi cum va acţiona după aceasta. El a promis anumite lucruri egiptenilor, dar nu le-a îndeplinit deloc, iar noi nu am avut nicio altă soluţie decât să ieşim în stradă. Nu aveam în constituţie nicio posibilitate de impeachment, de a înlătura un preşedinte neadecvat. Dar sunt convinsă că alegerile vor fi libere”.
Previziuni privind Frăția Musulmană
În legătură cu posibilele scenarii privind viitorul acţiunilor Frăţiei Musulmane, ambasadorul a opinat că formaţiunea nu va urma o politică paşnică. Întrebată dacă aceasta va însemna că Frăția Musulmană va continua cu atacuri teroriste, reprezentantul diplomatic al Egiptului la București a spus: „Îmi pare rău să o spun, dar cred că aşa va fi, deşi sunt convinsă că pentru ei va fi însemna sinucidere politică. Au avut o şansă incredibilă de a guverna una din cele mai mari ţări musulmane, au fost aleşi, au avut o şansă pe care au ratat-o spectaculos”.
Unul dintre ţelurile noii constituţii va fi de a interzice formarea de partide politice pe baze religioase, a detaliat ambasadorul.
Întrebată dacă cele nouă luni pentru adoptarea noii constituţii şi alegeri nu vor fi prea lungi pentru o economie deja slăbită, ambasadorul a spus: „Tocmai de aceea este nevoie să avem securitate şi stabilitate, pentru ca economia să se poată relansa. Avem baze bune pentru o prosperitate economică, dar pentru aceasta e nevoie de securitate, nu de oameni care să se omoare pe stradă. Economia egipteană se bazează pe relaţii bune pe plan internaţional, indiferent că vorbim de investiţii, turism, Canalul Suez, acestea sunt sursele noastre de venit. Acestea se bazează pe o ţară stabilă, pe o societate prietenoasă şi deschisă”.
Laila Ahmed Bahaa El Din, ambasadorul agreat al Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, a fost primită de conducerea MAE, cu ocazia prezentării copiilor scrisorilor de acreditare, în 20 septembrie 2012.
Situația la zi în Egipt
Egiptul revine, încet dar sigur, la stare de normalitate. Violenţele pe străzile din Cairo şi din alte oraşe au dispărut aproape în totalitate. Starea de urgenţă rămâne încă în vigoare, dar restricţiile de circulaţie pe timp de noapte au fost reduse. Liderul suprem al Frăţiei Musulmane, alături de doi adjuncţi, vor fi judecaţi astăzi pentru incitare la violenţă. Susţinătorii islamiştilor par să-şi fi găsit un sprijin în Turcia, unde premierul Recep Tayyip Erdogan este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai fostului preşedinte egiptean Mohammed Morsi.
Totuși, Ministerul Afacerilor Externe român a reluat azi atenţionarea de călătorie în Republica Arabă Egipt.
„Având în vedere situaţia tensionată din Republica Arabă Egipt, Ministerul Afacerilor Externe recomandă în continuare cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul acestui stat, până la restabilirea situaţiei de securitate. De asemenea, precizăm faptul că începând cu data de 14 august 2013, autorităţile egiptene au decretat starea de urgenţă, iar nivelul de risc al alertei este 3 din 4 (Există factori confirmaţi de risc – evitaţi călătoriile)”, arată MAE.
În dimineaţa zilei de 14 august, armata a intervenit în forţă ca să destrame două tabere de protestatari pro-Morsi din suburbiile capitalei, iar în cursul incidentelor au murit peste 600 de oameni, atrăgând condamnarea internaţională a noilor autorităţi. Oficialii egipteni afirmă însă că islamiştii doresc să se victimize pentru a impresiona opinia publică.
A fost declarată starea de urgenţă, iar forţele de securitate au primit puteri sporite. Totuşi, Frăţia Musulmană a continuat să cheme la proteste, iar alte 170 de persoane au murit în represaliile din 16 august. Creştinii copţi au fost şi ei atacaţi de islamişti, după ce au fost acuzaţi că au sprijinit îndepărtarea lui Mohamed Morsi.
De fapt, ce i se reproşează lui preşedintelui îndepărtat? Oponenţii săi, forţele de stînga, liberale şi seculariste, consideră că nu s-a preocupat deloc de problemele economice şi sociale ale ţării şi că a impus islamizarea regimului, îndeosebi prin noua constituţie adoptată înainte de a fi înlăturat. În plus, nu a acceptat ultimatumul adresat de armată, în urma uriaşelor manifestaţii de protest împotriva sa, şi s-a prevalat de faptul că a ajuns la putere în urma unor alegeri libere pentru a se menţine cu orice preţ la putere.
Înlăturarea sa a fost spijinită de puternice forţe politice egiptene: autoritatea islamică supremă - marele şeic din Al-Azhar, liderul bisericii copte sau influentul politician Mohamed El-Baradei. Militarii au suspendat constituţia, l-au reţinut pe fostul preşedinte şi au instalat un guvern tehnocrat până la noi alegeri parlamentare şi prezidenţiale. Liderii cei mai importanţi ai Frăţiei Musulmane au fost şi ei plasaţi sub arest, acuzaţi de incitare la violenţe. Se evocă chiar posibilitatea ca Frăţia să fi scoasă în afara legii, cu toate că şeful armatei, generalul Abdul Fattah al-Sisi, a promis că nu va exclude nici o mişcare din viaţa politică.
Şi militarii sunt contestaţi, mai ales din cauza poziţiei lor predominante în viaţa politică şi a implicării în economie, unde deţin o parte importantă a afacerilor ţării. Unii activişti se tem de restaurarea unor măsuri opresive din vremea regimului Mubarak, iar alţii cred că generalul al-Sissi intenţionează să se implice în politică şi să lupte pentru preşedinţie. Generalul a negat recent aceste afirmaţii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
