Ambasadorul Coreei de Sud: România încă este considerată o ţară îndepărtată şi necunoscută pentru mulţi asiatici
Coreea va aniversa curând aniversarea alegerii primei femei preşedinte. Prin ce este diferită o femeie preşedinte de un bărbat care ar ocupa aceeaşi funcţie, în Coreea de Sud?
După cum aţi spus, preşedintele Park Geun a preluat funcţia anul trecut şi se face în curând un an. Este într-adevăr primul preşedinte femeie, dar este în politică de foarte mulţi ani şi a avut fost unul dintre liderii politici. Şi poate pentru că este femeie, cred că este mai grijulie, mai plină de compasiune faţă de poporul coreean. Dar este de asemenea politician şi este unul foarte puternic, foarte dedicată principiilor. Putem spune că ea este o doamnă preşedinte cu o filosofie politică şi principii ferme. După cum am spus, ca şi preşedinte femeie, se aşteaptă de la ea să afişeze o atitudine mai feminină, mai maternă, dar chiar şi aşa este foarte puternică.
Una din priorităţile ei este de a reuni familiile care trăiesc separat în Coreea de Nord şi de Sud. Credeţi că va fi posibil acest lucru, având în vedere poziţia rigidă a autorităţilor nord-coreene?
Reunificarea este una din priorităţile naţionale pe care le urmărim de zeci de ani. Dar având în vedere poziţia extrem de imprevizibilă a nord-coreenilor în cursul anilor, mai ales în ultimul timp, ceea ce face necesar să reanalizăm toată situaţia şi să spunem că unificarea este necesară, dar pentru aceasta e nevoie de multe pregătiri pentru ca unificarea să se desfăşoare paşnic şi gradual. Noi urmărim ceea ce numim un proces de clădire a încrederii pentru a întări încrederea între cele două Corei nu doar pe termen scurt şi mediu, dar şi pe termen lung e nevoie să restaurăm încrederea între popoarele coreene pe multe planuri, ca reunificarea familiilor, proces început în septembrie anul trecut, dar Coreea de Nord l-a anulat în ultimul moment. Anul acesta, preşedintele nostru a reafirmat deschiderea către reunificarea familiilor, cu ocazia Noului An lunar.
De Noul An lunar este o tradiţie ca familiile să petreacă împreună acesastă sărbătoare, şi ar fi o ocazie fericită să punem în prim plan aspecte umanitare, pentru că e vorba de familii asiatice, şi ar fi un eveniment tragic, şi pentru că este o chestiune umanitară, trebuie să o rezolvăm cu orice preţ.
În ultimele luni au sosit ştiri alarmante din Coreea de Nord, nu doar din cauza epurărilor interne, dar şi a ameninţărilor nucleare. Credeţi că aceste declaraţii se vor calma după un timp sau vor continua?
Pentru moment cred că conducerea nord-coreeană este concentrată pe agenda internă, execuţia lui Sang Jong Taek, trebuie să facă ordine la ei acasă întâi. Cred că pentru Coreea de Nord nu există altă cale decât să înceapă reforme, este singurul mod în care pot supravieţui. Nord-coreenii sunt sub multe presiuni, din multe părţi, foametea, sărăcia timp de multe decenii, şi cred că este singura soluţie, să fie deschişi, să se conecteze la comunitatea internaţională, să aibă un dialog cu oamenii deschişi la reforme. Altfel, cred că nord-coreenii se vor confrunta cu dileme foarte serioase.
Să ne întoarcem la Coreea de Sud, ţara dumneavostră este cunoscută pentru tehnologia IT, pentru tehnologia avansată în care avansează. Credeţi că economia sud-coreeană ar trebui diversificată, sau domeniul high-tech va rămâne principala strategie?
În mod clar, ICT a fost o sursă a succesului nostru, una din princialele motoare ale dezvoltării economiei noastre. Dar aşa cum aţi spus, este timpul să gândim altfel. Dacă ne concentrăm doar pe anumite domenii, nu este întotdeauna un lucru bun. Deci încercăm să ne diversificăm pe alte domenii. Am putea de exemplu lega domeniul IT de alte industrii, de exemplu ştiinţele medicale, agricultura, şi altele. De aceea noul nostru guvern promovează ceea ce numim „economia creativă”. Aceasta înseamnă că urmărim să avem mai multe firme noi, IMM-uri, care pot exploata tehnologia informatică. Prin combinarea acestor industrii putem face economia mai eficientă, mai competitivă. Aceasta numim noi economie creativă.
Dar dezvoltarea tehnologică a schimbat fundamental societatea sud-coreeană, de exemplu prin adicţia tinerilor pentru jocurile online. Este aceasta o problemă serioasă, pentru care guvernul coreean va lua măsuri?
În mod clar, adicţia online este o problemă socială, pentru că mulţi coreeni sunt mândri de educaţia copiilor lor, câteodată de multe ori o depăşeşte pe a lor. Dar, cum spuneaţi, este un efect colateral al dezvoltării tehnologice. Analizăm diferite soluţii pentru a schimba aceste trenduri, de exemplu prin introducerea unor scheme prin care elevii să nu aibă acces la internet după miezul nopţii. Nu ştiu dacă va avea efect, dar există multe eforturi prin care încercăm să reducem aceste efecte colaterale care provin din dezvoltarea tehnologică.
Diversificarea de care vorbeaţi sună interesant. Pregătiţi în vreun fel autorităţile române pentru a primi aceste evoluţii din Corea de Sud, sau să se formeze o cooperare în acest domeniu?
Domeniul ICT este unul din domeniile în care ţările pot coopera cel mai bine. Şi există multe iniţiative. De exemplu, viceministrul pentru tehnologie va veni la Bucureşti în februarie pentru a discuta şi pentru a deschide centrul ICT din Bucureşti, apoi vom analiza domeniile în care putem dezvolta informatica. Dar dincolo de aceasta avem un proiect foarte bun, numit RO-NET, şi educaţie ICT. România este puternică în domeniul ICT, şi ne-am putea uni forţele pe acest plan pentru a lucra împreună pe viitor.
Poate exista şi o cooperare pe plan turistic între cele două ţări.
Tot mai mulţi coreeni se interesează de România. Şi nu doar de România, dar şi de alte ţări din zona Balcanilor. Problema este că nu primesc suficiente informaţii despre România. Nu sunt cunoscute frumuseţile acestei ţări, valorile culturale ale acestei ţări. Deşi există interes, trebuie să oferim informaţii. România trebuie să aibă expunere pentru coreeni şi în general pentru asiatici. România încă este considerată o ţară îndepărtată şi necunoscută pentru mulţi asiatici. De aceea cred că ar fi necesar ca guvernul român să facă un efort susţinut pentru a face mai cunoscută ţara pe plan extern. Numărul turiştilor correni este estimat în jur de 10.000 pe an, ei vin în România aproape în fiecare an. Numărul creşte, dar e nevoie de un efort mai mare pentru a atrage mai mulţi coreeni. Pentru aceasta sunt în contact cu ministrul Turismului din România şi lucrăm împreună la idei pentru a atrage în România mai mulţi turişti din Coreea şi din regiune.
Care sunt rezultatele pe care le-aţi obţinut şi de care sunteţi mândru, de când sunteţi în România?
Ceea ce am făcut ca ambasador în ultimii trei ani a fost de a pune lucrurile în ordine. Pentru a dezvolta relaţiile bilaterale a trebuit să facem lucrurile să se întâmple, în loc să organizăm evenimente şi vizite. Evident, vizitele reciproce la nivel înalt sunt importante, dar ceea ce trebuie să facem este mai ales să asigurăm continuitate evenimentelor, ca să asigurăm rezultate concrete şi durabile. Intenţia mea a fost să organizez toate acestea şi să aibă mai multă substanţă şi mai puţină retorică. Nu ştiu în ce măsură am reuşit, mai bine să judece alţii acest lucru.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
