NATO a decis crearea a şase noi centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România
Marea Britanie va trimite militari în România. Mircea Dușa: „Este al doilea moment important după primirea noastră în NATO”
"Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei", a declarat Aleksandr Gruşko, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică. Acesta a adăugat că răspunsul Moscovei va fi unul "adecvat".
Potrivit emisarului rus, "schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare" de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce "în mod natural" la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.
Joi, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au convenit asupra creării a şase noi centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, în cadrul unei întâlniri la Bruxelles. Miniştrii au anunţat, de asemenea, că Forţa NATO de reacţie rapidă va fi dublată şi va include 30.000 de persoane.
Decizia "creează un risc mare pentru Rusia", în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de "confruntare militară", a subliniat Gruşko.
El a adăugat că înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată joi de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deteriorirea securităţii regionale.
"Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru", a declarat Gruşko, subliniind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.
Stoltenberg a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, după întâlnirea miniştrilor Apărării de la Bruxelles, că centrul de antrenament care va fi înfiinţat în capitala georgiană va antrena atât militari georgieni, cât şi din cadrul Alianţei.
Totodată, Gruşko a subliniat că, dacă NATO decide să ofere ajutor letal Kievului, care continuă să lupte împotriva separatiştilor din sud-estul ţării, rezultatele vor fi "imprevizibile".
"NATO ne spune că nu furnizează nimic, că nu sunt furnizate arme letale (Ucrainei). Conducerea NATO trage o linie între ceea ce oferă Alianţa şi declară că NATO nu are arme, tot armamentul este naţional, nu există sisteme NATO ca atare... Totuşi, din perspectiva situaţiei pe teren nu este nicio diferenţă dacă armele sunt furnizate de NATO sau separat de statele membre NATO", le-a spus Gruşko jurnaliştilor ruşi.
"În oricare dintre cazuri, presupunem că aceste livrări sunt inacceptabile, ele agravează în mod semnificativ situaţia (în Ucraina) şi pot avea cele mai periculoase şi impredictibile consecinţe", a subliniat el.