Autorii masacrului de la Charlie Hebdo şi-au declarat apartenenţa la filiala Al Qaida din Yemen, în timp ce atacatorul de la Vincennes se declarase un soldat al Statului Islamic. Faptul că adepţii celor două organizaţii şi-au sincronizat acţiunile, arată un lucru şi mai îngrijorător: cele două grupări nu exclud colaborarea, deşi se luptă pentru supremaţie.
Intrată într-un con de umbră după eliminarea în mai 2011 a lui Osama ben Laden şi cu supremaţia ameninţată de organizaţia Statul Islamic, gruparea teroristă Al Qaida se află acum într-o disperată goană după imagine.
Atentatul de la Charlie Hebdo a fost ocazia perfectă pentru a susţine că e încă o organizaţie periculoasă şi relevantă. Astfel, trei zile după comiterea atentatului, Al Qaida din Yemen l-a revendicat. Declaraţia nu surprinde pe nimeni. Fraţii Kouachi declaraseră, deja, potrivit martorilor, că sunt membri Al Qaida din Yemen şi vizitaseră Peninsula Arabă. În prezent, celule ale aceleiaşi grupări se regăsesc în peste o sută de ţări, inclusiv în Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa. Cele mai active sunt, însă, evident, cele din Yemen, Arabia Saudită, Afganistan, Pakistan, Algeria, Siria şi Filipine. E dificil de estimat câţi militanţi luptă în prezent sub steagul Al Qaida. Organizaţia teroristă a obţinut de-a lungul anilor peste 125 de milioane de dolari doar din răscumpărările plătite de guvernele europene în schimbul eliberării ostaticilor.
Al Qaida nu mai este însă, de ceva vreme, cea mai influentă organizaţie teroristă. Potrivit experţilor, cea mai mare ameninţare la adresa securităţii globale este, în prezent, gruparea Stat Islamic. Cum era de aşteptat, nici aceasta nu a dorit să piardă din atenţia mediatică de care au beneficiat atentatele din Franţa. Aşa că şi-a asumat responsabilitatea pentru crimele lui Amedy Coulibaly: uciderea unei poliţiste la Montrouge, în sudul Parisului şi luarea de ostatici de la Porte de Vincennes, în care au murit patru captivi.
Gruparea Stat Islamic a apărut, în 1999, ca un grup jihadist sunnit care activa în nordul Irakului. În 2004, a devenit ramura Al-Qaida în Irak şi, în felul acesta, şi-a extins influenţa în oraşele din nordul ţării. Intervenţia americană a slăbit mişcarea, însă retragerea trupelor occidentale şi izbucnirea războiului civil sirian au readus-o în prim-plan. Iar începând din vara anului trecut, întreaga lume face cunoştinţă cu atrocităţile comise de organizaţia Stat Islamic. Rând pe rând, oraşele Mosul, Baiji, Tikrit, Samarra, Jalula, Saadiyan cad aproape fără nicio împotrivire în mâinile jihadiştilor. Statul Islamic stăpâneşte şi teritorii întinse din centrul şi nordul Siriei.
Scopul declarat al jihadiştilor este să preia controlul asupra tuturor musulmanilor din regiunea Levant, adică asupra Iordaniei, Israelului, Teritoriilor Palestiniene, Libanului, Ciprului şi asupra unei regiuni din sudul Turciei.
Gruparea a instigat însă şi la atentate în Occident, mai ales pe teritoriul Statelor Unite. „Orice încercare a ta, Obama, de a-i împiedica pe musulmani sa trăiască în siguranţă în Califatul Islamic se va termina într-o baie de sânge pentru oamenii tăi”, a spus un membru al gruparii Statul Islamic.
Efectivele totale ale Statului Islamic nu sunt cunoscute. Unii experţi în securitate spun, însă, că ar putea fi vorba de până la 200.000 de luptători. Este, în prezent, cea mai bogată organizaţie teroristă din lume cu un buget de peste două miliarde şi jumătate de euro.
Atât Al Qaida, cât şi Statul Islamic beneficiază de ajutorul radicalilor care se ascund în sânul statelor occidentale. E vorba de persoane care s-au născut şi au crescut în aceste state, de multe ori a doua generaţie de imigranţi, dar care s-au radicalizat în călătoriile făcute în ultimii ani în Yemen, Irak ori Siria. Ei comit atentate de mică amploare, principalul scop fiind acela de a sădi spaima în rândul occidentalilor.
Nu la fel de influentă, dar la fel de atroce este gruparea Boko Haram. Chiar în cele trei zile de teroare din Paris, gruparea care luptă pentru a da jos guvernul din Nigeria şi pentru înfiinţarea unui stat islamic în Africa sahariană care ar trebui să cuprindă Nigeria, Niger, Camerun şi Ciad a ucis nu mai puţin de 2.000 de oameni, majoritatea femei, copii sau bătrâni care nu puteau fugi. Gruparea islamistă a ajuns în atenţia presei internaţionale, anul trecut, după ce a răpit peste 200 de eleve despre care a spus că le va vinde ca sclave.