2016, anul decăderii pentru ISIS
Anul 2016 a fost oficial anul luptei pentru anihilarea celei mai periculoase și nemiloase grupări teroriste: Stat Islamic. Teroriștii au primit lovituri serioase și au pierdut teritorii vaste atât şi Siria, cât şi în Irak. La final de an, ambele centre de putere din Orientul Mijlociu, oraşul irakian Mosul şi cel sirian Rakka, erau sub asediul mai multor coaliţii internaţionale. Lupta anti-ISIS a dus la o înfruntare fără precedent in ultimele trei decenii între Statele Unite si Rusia. Moscova a punctat rapid şi decisiv atât în favoarea aliatului său, președintele sirian Bashar al-Assad, cât şi în propriul interes de menţinere a unei influenţe puternice în regiune. Marii perdanţi sunt cetăţenii sirieni, decimaţi de bombele, avioanele şi rachetele ruseşti, şi de luptele dintre grupările siriene.
În primele zile ale lui 2016, Statele Unite au anunţat că organizaţia teroristă Stat Islamic a pierdut o mare întindere din teritoriul pe care îl controlează, după bombardamente intense ale coaliției internaționale.
„Credem că în Irak au pierdut în jur de 40% din teritoriu. În Siria e mai greu să obţinem un număr precis, dar credem că este sub 20%. Împreună, în jur de 30%”, a precizat purtătorul de cuvânt al coaliției internaționale, Steve Warren.
Tot la începutul anului, a prins viteză interventia militară a Rusiei, în sprijinul lui Bashar al-Assad.
„Vestul e obişnuit să aibă marionete. Nu lideri sau oficiali independenţi în alte ţări. Asta e problema lor cu Putin. Îl demonizează pe Putin deoarece poate să spună nu şi că vrea să fie independent”, a declarat președintele Siriei, Bashar al-Assad.
Cu sprijinul avioanelor ruseşti, armata siriană a început să recucerească teritorii controlate de rebeli. Bombardamentele încep să se concentreze în jurul Alepului, cel mai mare oraş din Siria înainte de război.
La 27 februarie, a intrat în vigoare primul armistiţiu agreat între Statele Unite şi Rusia, care include toţi combatanţii, dar nu şi gruparea Stat Islamic. A fost pentru prima oară în patru ani când s-a ajuns la un asemenea acord.
„Toate părţile trebuie să încheie atacurile, inclusiv bombardamentele aeriene. Ajutoarele umanitare trebuie să ajungă la zonele asediate. Multe dintre acestea vor depinde de dacă regimul sirian, Rusia şi aliaţii lor îşi vor respecta promisiunile”, declara la acea vreme președintele SUA Barack Obama.
Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe armistiţiu, că acesta a fost încălcat. Şi alte acorduri de încetare a focului au avut aceeaşi soartă.
„Armistiţiul este în interesul lui Assad şi al ruşilor, în primul rând. Oamenii sunt cei care suferă. Asta vedem la sol. Nu media trebuie să ne spună că nu va rezista, deja a eşuat”, a declarat un martor.
În martie, are loc o mare surpriză. Rusia începe să-şi retragă forţele din Siria, în plină ofensivă. Obiectivul principal, menţinerea lui Bashar al Assad la putere, a fost îndeplinit. Dar retragerea nu a însemnat că Moscova nu s-a mai implicat în conflict. Din contră.
„Cred că obiectivul stabilit de Ministerul Apărării şi de către forţele armate a fost, în mare parte, atins. Mulţumită participării grupului militar rusesc, armata siriană şi forţele patriotice au reuşit o întoarcere fundamentală în lupta cu terorismul internaţional şi să preia iniţiativa pe aproape toate fronturile”, declarat liderul de la Moscova, Vladimir Putin.
Forţele ruse şi siriene reuşesc să preia controlul asupra oraşului antic Palmyra, ocupat de teroriştii grupării Stat Islamic. Succesul a fost sărbătorit ca o mare victorie iar o orchestră a fost adusă special din Rusia să concerteze în amfiteatrul roman din Palmyra.
Armata siriană şi miliţiile kurde au continuat ofensiva la nord de Alep şi în următoarele luni. Aviaţia rusă continuă să ajute şi bombardează mai ales poziţii ale rebelilor, nu ale ISIS.
Până în iulie, oraşul a fost complet încercuit. Dar frontul a ajuns aproape de graniţa cu Turcia. Ankara, îngrijorată de aceste evoluţii şi de posibila apariţie a unei zone autonome în ţara vecină, decide să invadeze nordul Siriei în august. Operaţiunea a reuşit să alunge forţele grupării Stat Islamic de la graniţa turco-siriană.
„Atacurile din Siria împotriva ţării noastre au adus situaţia într-un punct în care am zis că nu se mai poate şi că trebuie să terminăm”, și-a motivat președintele Turciei decizia.
În septembrie, armata siriană, ajutată de avioanele ruseşti, a lansat o amplă ofensivă pentru recucerirea Alepului. În ciuda presiunilor internaţionale şi a intensificării crizei umanitare a zecilor de mii de civili blocaţi în zonele controlate de rebeli, atacul nu se opreşte. Bombele distrug chiar şi un convoi umanitar.
„Este o zi întunecată pentru eforturile umanitare din Siria”, spun martorii.
Statele Unite şi Rusia nu mai au niciun punct comun de discuţie.
„Ceea ce Rusia sponsorizează şi face nu este contraterorism, este barbarie”, a acuzat ambasadoarea SUA la ONU, Samantha Power.
„În Siria, sute de grupări primesc arme, teritoriul ţării este bombardat fără discriminare. Este aproape imposibil să obţii pace din aceste cauze”, a contracarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Churkin.
Trupele loiale lui Bashar al-Assad s-au oprit doar când au recucerit complet oraşul, chiar în decembrie. Accentul pus pe Alep a însemnat pierderea oraşului Palmyra, recucerit uşor de jihadişti. Pierderea Alepului reprezintă o lovitură severă pentru opoziţia siriană şi pentru obiectivul lor de a răsturna regimul de la Damasc. Lupta de aici a făcut peste 30.000 de victime din 2012 şi până acum. Tragedia umanitară şi distrugerile nu i-au oprit pe localnici să iasă în stradă să celebreze succesul armatei siriene.
Tot în 2016, armata irakiană, sprijinită de Statele Unite şi coaliţia internaţională, dar şi de miliţiile şiite antrenate de Iran, a lansat o vastă ofensivă pentru eliberarea Mosulului, cel mai mare oraş controlat de organizaţia islamistă, aflat în nordul Irakului. Atacul la scară largă începe în martie şi până în octombrie, sunt eliberate rând pe rând teritorii întinse, inclusiv oraşele strategice Tikrit, Kirkuk şi Fallujah, iar linia frontului ajunge aproape de Mosul. Astfel, la 16 octombrie, premierul Irakului anunţă începerea luptei pentru Mosul.
„Ora victoriei a sosit, iar operaţiunile pentru eliberarea Mosulului au început”, anunța la acea vreme premierul Irakului Haider al-Abadi.
Este cea mai amplă operaţiune terestră ce are loc în Irak după intervenţia americană din 2003. 100.000 dde soldaţi irakieni, luptători kurzi şi membri ai miliţiilor şiite participă la ofensiva pentru Mosul, ultimul bastion important al ISIS în Irak. Până acum, un sfert din oraş a fost eliberat, iar o recucerire completă va mai dura încă trei luni, afirmă premierul Irakului.
Analiştii spun că pierderea Mosului va termina ambiţiile organizaţiei teroriste Stat Islamic de a crea un stat funcţional. Dar noi insurgenţe şi atacuri teroriste asupra Occidentului nu sunt excluse, chiar şi în lipsa unui aşa-zis „califat" în Orientul Mijlociu, care să servească drept bază de putere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
