Manifestațiile împotriva lui Aleksandr Lukașenko, președintele din Belarus care se află la putere de 26 de ani, iau amploare. Oamenii au prins curaj și vineri, în a șasea zi a contestării populare, zeci de mii de locuitori din Minsk și din marile orașe ale țării au ieșit în stradă. Vine să complice viitorul politic al lui Lukașenko și decizia Uniunii Europene de a impune sancțiuni Belarusului.
Angajații uzinei fanion a țării au oprit lucrul cu riscul de a fi sancționați și au prezentat o listă de revendicări, inclusiv demisia președintelui și alegeri monitorizate de observatori internaționali.
„Cerem organizarea unei noi runde de alegeri prezidențiale la care să asiste observatori independenți din partea ONU și a Uniunii Europene. Vrem alegeri corecte și transparente, sunteți de acord?” - i-a intrebat pe protestatari Serghei, unul dintre liderii mișcării. O întrebare retorică, răspunsul a fost dat de uralele muncitorilor.
După declarațiile înflăcărate din curtea fabricii, muncitorii au plecat în marș.
Într-un alt oraș din Belarus, Jabinka, la uzina de prelucrare a zahărului, angajații și-au adus la protest și copiii.
„Am ajuns să protestăm din cauza felului în care au fost organizate alegerile și pentru cum a fost gestionat coronavirusul, dar și pentru că nu suntem de acord cu intervenția brutală asupra manifestanților pașnici a căror singură greșeală a fost că au îndrăznit să-și exprime opinia”, a explicat un manifestant.
S-au solidarizat cu protestatarii și angajații sistemului sanitar.
Manifestații pașnice au avut loc pe tot parcursul zilei. Plecarea lui Aleksandr Lukașenko e principala revendicare a străzii.
Mii de protestatari, eliberați din închisori
Și în aceste condiții, regimul din Belarus dă primele semne că se teme de presiunea străzii: mii de protestatari arestați au fost eliberați, iar ministrul de interne și-a cerut scuze pentru „victimele colaterale” ale reprimării demonstrațiilor.
În total, cel puţin 6.700 de persoane au fost arestate în Belarus de duminică seară, cu prilejul manifestaţiilor fără precedent împotriva victoriei controversate în alegerile prezidenţiale a lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani.
După eliberarea lor, vineri dimineaţă, sute dintre aceste persoane au descris infernul trăit în detenţie, unde au fost private de apă, hrană şi somn, bătute şi torturate cu curent electric.
Abia ieşiţi din închisori, mai mulţi foşti deţinuţi au fost transportaţi la spital cu ambulanţe, potrivit unui jurnalist al AFP.
Revenire din infern. Protestatarii povestesc despre torturile suferite în detenție
Mulți dintre cei eliberați erau plini de vânătăi si de alte semne ale bătăilor primite de la forțele de ordine. Unii demonstranți au vorbit despre traumele suferite în detenție și cum polițiștii loveau oamenii fără să țină cont că sunt copii, femei sau bătrâni.
„I-au arestat pe toți, i-au bătut pe toți, fete, băieți, copii care aveau 15, 14, 13 ani. Era și un bunic de 70 de ani cu noi”, a povestit un tânăr.
„Ne-au pus să cântăm imnul național în duba poliției. I-au bătut pe cei care au cântat greșit. Ieri au bătut oameni, i-au băgat în celulă și i-au pus să țipe: Iubim scutierii!” - a relatat un alt tânâr.
„Am fost băgată în dubă. Mi-au spus că fie merg cu ei pentru 15 zile, fie mă bat la picioare și îmi dau drumul. Deoarece sunt aici, știți ce am aflat. M-au lovit la picioare, oricum” - spune o tânără.
Potrivit ONG-ului Amnesty International, mai multe femei au fost ameninţate cu violul în detenţie şi unii bărbaţi au fost obligaţi să se aşeze în patru labe, în întregime dezbrăcaţi, pentru a fi bătuţi cu bâtele.
O altă deținută afirmă că a fost privată de hrană timp de trei zile şi că i s-a refuzat hârtia igienică, gardienii spunându-le femeilor deţinute să se şteargă cu propriile haine.
Ministrul de Interne a susținut, însă, într-un interviu televizat, că nimeni nu a fost abuzat în detenție. Totusi, el și-a cerut scuze pentru oamenii nevinovați care au fost răniți în timpul intervențiilor poliției. Este un gest rar, într-un efort de a calma protestele la nivel naţional, care reprezintă cea mai mare provocare pentru regimul de 26 de ani al lui Lukaşenko.
Intervine și Biserica
Mitropolitul Pavel, şeful Bisericii ortodoxe din Belarus, i-a cerut vineri preşedintelui Aleksandr Lukaşenko să pună capăt violenţelor de pe străzi, a relatat agenția TASS.
Apelul a intervenit după ce conducerea ţării a început eliberarea a mii dintre protestatarii deţinuţi.
Ministerul de Interne a anunţat că peste 2.000 de protestatari au fost eliberaţi vineri. În plus, instituţia susţine că este preocupată de problema suprapopulării centrelor de detenţie, după ce în jur de 6.700 de persoane au fost reţinute în timpul protestelor din această săptămână. Este un semn că ar putea urma și alte eliberări.
În aceste condiții, lidera opoziției anti-Lukașenko din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a postat un nou clip video pe YouTube, în care își îndeamnă susținătorii și pe cei care se opun lui Lukașenko să organizeze „manifestații pașnice în masă”, în toata țara, pe parcursul weekendului.
Mercenarii ruși din Belarus au ajuns cu bine acasă
Și tot în contextul evoluțiilor din Belarus, este de consemnat că procurorul general al Rusiei a anunţat vineri că cei 32 de cetăţeni ruşi arestaţi în Belarus sub acuzaţia că ar fi fost implicaţi într-un complot pentru destabilizarea acestei ţări au revenit în Rusia. Bărbaţii reţinuţi ar face parte din grupul privat de securitate Wagner, considerat a fi apropiat de Kremlin. Ucraina ceruse extrădarea acestora, întrucât suspecta că aceşti mercenari au luptat alături de separatiştii sprijiniţi de ruşi în conflictul din estul ţării.
Autorităţile din Belarus au reţinut acest grup de cetăţeni ruşi luna trecută şi au afirmat că ei erau implicaţi într-un complot pentru destabilizarea ţării înainte de alegerile prezidenţiale de duminică, câştigate de Aleksandr Lukaşenko, în urma votului considerat ca fiind fraudat. Potrivit versiunii Moscovei, aceşti cetăţeni ruşi se aflau în Belarus în tranzit către o ţară latino-americană.