Mai poate fi salvată Veneția? Mulți dintre localnici și-au pierdut speranța
Corupția amenință să scufunde, la propriu, Veneția. Un controversat proiect menit să protejeze orașul de inundații i-a nemulțumit pe localnici. Sistemul de baraje e construit pentru a apăra Veneția de inundații devastatoare, precum cele din noiembrie anul trecut. Dar proiectul a fost copleșit de probleme provocate de arestări și acuzații de dare de mită. Unii acuză că sistemul nici măcar nu va fi capabil să țină piept apei. Și așa cum Moise a despărțit mările, barajul a împărțit societatea din orașul lacustru. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Monica Ambrosini nu are o misiune ușoară. Este purtătorul de cuvânt al unui proiect imens de protecție împotriva inundațiilor, MOSE, și trebuie să convingă oamenii că Veneția e la un pas de a fi salvată. Sistemul nu e finalizat încă, așa că, de fiecare dată când apele se revarsă, locuitorii orașului se înfurie.
„Au trecut atâția ani, încât oamenii și-au pierdut speranța. Pur și simplu, nu mai cred că proiectul poate fi finalizat. La ultima inundație, au crezut că MOSE va proteja orașul și ne-au spus să activăm digurile”, spune Monica Ambrosini, purtător de cuvânt pentru proiectul MOSE.
Sistemul MOSE, o provocare inginerească
Anul trecut, în noiembrie, o mare parte a orașului a fost inundată. Inclusiv faimosul bulevard de pe cheiul Riva degli Schiavoni. Data viitoare, când apele se vor umfla, oamenii speră că barajul va proteja orașul. Însă acesta ar putea fi funcțional cel mai devreme la toamnă. Deocamdată, sistemul este testat.
Monica Ambrosini ne-a dus la Lido, unde laguna venețiană se varsă în Marea Adriatică. Drumul nostru s-a încheiat la noul dig. Agenții de pază ne-au spus că nu avem voie să ne apropiem mai mult, din motive de siguranță, așa că a trebuit să privim construcția mamut de la distanță.
Proiectul reprezintă o adevărată provocare inginerească. Pentru început, 40 de piloni lungi de 60 de metri au fost scufundați și conectați printr-un sistem subacvatic. Deasupra lor au fost așezate 78 de camere mobile ermetice, fiecare cu o greutate de peste 300 de tone.
„Aceste porți plutitoare enorme trebuiau poziționate una lângă cealaltă. Marja era de numai 5 milimetri. A fost o operație subacvatică extrem de precisă”, explică Monica Ambrosini.
Un șantier care durează de 17 ani și care a înghițit foarte mulți bani
Această zonă dintre lagună și mare e la stadiul de șantier de 17 ani. De-a lungul timpului, au fost diverse întreruperi, dar și scandaluri de corupție încheiate cu arestări. Din aceste motive, proiectul MOSE are o reputație atât de proastă.
Andrea Barina este unul dintre cei mai vocali critici ai proiectului, despre care spune că e lipsit de transparență.
„Șase miliarde de euro s-au cheltuit pentru un proiect despre care mulți specialiști internaționali spun că nici măcar nu va ajuta la protejarea Veneției. Este o risipă uriașă de bani publici, așa cum nu am mai văzut niciodată”, susține Andrea Barina, activist al asociației „Un altfel de oraș”.
Există o soluție mai bună?
Andrea Barina crede că există și alte modalități de a apăra orașul. Împreună cu un coleg din asociație, ne-a arătat pagubele provocate de furtunile și inundațiile din noiembrie anul trecut. Multe fortificații au fost distruse, dar insulele Giudecca au servit drept parapet și au prevenit pagube similare în alte părți ale orașului.
„Cât din fondurile MOSE am fi putut folosi pentru sisteme eficiente de protecție împotriva inundațiilor în întregul oraș? Din cauza schimbărilor climatice, în viitor vor fi tot mai multe furtuni și inundații, iar intensitatea lor va crește”, spune Lorenzo Varponi, activist la asociația „Un altfel de oraș”
Scepticii spun că digurile mobile din Marea Adriatică nu vor proteja Veneția. Andrea Barina se numără printre ei. El mai spune că banii alocați pentru MOSE ar fi putut fi folosiți pentru întreținerea clădirilor istorice din oraș.
„Inundațiile sunt o problemă, dar vapoarele și vasele de croazieră reprezintă un pericol și mai mare, fiindcă provoacă erodarea fundațiilor orașului și șubrezesc clădirile”, subliniază Andrea Barina.
O soluție ar fi golirea canalelor în mod regulat și renovarea fundațiilor. Dar astfel de lucrări de întreținere nu s-au mai făcut de zeci de ani.
Monica Ambrosini este mai optimistă în ceea ce privește proiectul MOSE. Ea speră că digurile mobile se vor dovedi funcționale, iar criticile vor înceta.
„Pentru noi satisfacția va veni când, la următoarea mare inundație, locuitorii Veneției vor rămâne teferi și uscați”, spune purtătoarea de cuvânt.
Până acum, însă, sistemul a fost testat doar pe vreme bună. La următoarele inundații, poate că își va dovedi totuși eficiența, iar venețienii nu vor mai fi la mila naturii.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
