Macron, Scholz și Meloni consideră „inadecvat” demersul Kosovo de a adera la Consiliul Europei
Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi şefa guvernului italian Giorgia Meloni consideră că demersul Kosovo de a adera la Consiliul Europei (CoE) este "inadecvat" şi există "riscul să nu aibă succes”.
"Mingea este în terenul dumneavoastră", avertizează cei trei lideri europeni într-o scrisoare adresată premierului kosovar Albin Kurti datată miercuri şi al cărei conţinut a fost confirmat vineri de Palatul Elysee, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Kosovo s-a angajat să creeze o asociaţie a municipalităţilor cu majoritate sârbă, condiţie ce i-a fost pusă pentru a putea adera la CoE, dar nu a menţinut proiectul de stat elaborat în cadrul dialogului de la Bruxelles cu Serbia, menţionează AFP.
"Propunerea dvs. (...) este inadecvată şi neviabilă în lumina circumstanţelor actuale din aceste municipalităţi", afirmă în scrisoare Emmanuel Macron, Olaf Scholz şi Giorgia Meloni.
Primarii comunelor respective sunt, de fapt, albanezi şi au fost aleşi în cadrul unui scrutin în 2023 boicotat de etnicii sârbi, la care participarea a fost de numai circa 3%.
"Fără un progres decisiv, există un risc real ca statele membre ale Consiliului Europei să nu acorde suficient sprijin candidaturii Kosovo" la organizaţia de apărare a drepturilor omului.
Serbia, care se opune vehement recunoaşterii Kosovo în rândul instituţiilor internaţionale, a respins propunerea kosovară, care este în opinia sa contrară acordului din 2013 dintre cele două cu privire la crearea unei asociaţii a comunelor cu majoritate sârbă care să se bucure de autonomie în domeniile sănătăţii, educaţiei, culturii şi în alte sectoare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Albin Kurti se opune la rândul său vehement unui asemenea demers, apreciind că aceasta ar însemna să i se acorde autonomie micii minorităţi sârbe din Kosovo de circa 100.000 de persoane din cei 1,8 milioane de locuitori şi ar slăbi guvernul de la Pristina.
Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia nu au încetat după războiul dintre forţele sârbe şi rebelii albanezi de la finele anilor 1990, soldat cu mii de morţi şi care a determinat intervenţia NATO împotriva Belgradului. Kosovo şi-a declarat ulterior independenţa, în 2008, decizie pe care Serbia refuză în continuare să o recunoască, aminteşte AFP.
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
