Lupta lui Erdogan pentru gazele din Mediterana împarte UE în două. Grecia cere sancțiuni pentru Turcia

Data actualizării: Data publicării:
seismice„ Oruc, a părăsit apele grecești, escortat de navele militare ale Turciei. Sursa foto: Profimedia Images
Nava de explorări marine Oruc Reis, escortată de nave militare ale Turciei. Foto: Profimedia Images

Conflictul din ce în ce mai militarizat dintre Turcia și Grecia, generat din cauza pretențiilor Turciei de a explora zăcămintele de gaze naturale din Mediterana, este discutat la Berlin, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai UE. Uniunea este împărțită în două - Franța, Grecia și Cipru cer impunerea de sancțiuni la adresa Turciei, în timp ce Germania ia în calcul să îi ofere lui Ergodan ceva în schimbul retragerii navelor de foraj. 

Președintele turc, Recep Erdogan, a spus, miercuri, că țara sa „nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că „va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”.

Erdogan a transmis Greciei „să se abțină de la a comite vreo eroare care să ducă la ruinarea sa”. În 10 august, Turcia a trimis o navă de cercetare seismică cu escortă militară într-o zonă pe care o revendică și Grecia fapt ce a stârnit furia guvernului de la Atena.

Toate țările membre UE au obligația să susțină Grecia, a declarat vineri Angela Merkel despre conflictul Turcia-Grecia. Merkel a precizat că a discutat subiectul cu președintele Franței, Emmanuel Macron. 

Ministrul de externe al Greciei, Nikos Dendias, a cerut, vineri dimineață, înaintea reuniunii de la Berlin a miniștrilor de externe ai Uniunii, ca UE să impună sancțiuni împotriva Turciei. 

„Aștept cu mare interes anunțul pe care îl va face Josep Borell despre opțiunile legate de sancțiunile la adresa Turciei. Considerăm acest lucru obligatoriu pentru de-escaladarea situației din Mediterana”, a spus Dendias. 

Germania este însă îngrijorată că impunerea de sancțiuni la adresa Turciei va submina eforturile de a se ajunge la o înțelegere cu Ankara. 

Multe guverne din UE par să creadă că a pune presiuni pe Turcia nu va face decât să înrăutățească situația, scrie publicația grecească Kathimerini.

Conflictul izbucnit între Turcia și Grecia pe tema drepturilor de explorare și exploatare a uriașelor zăcăminte de gaze naturale în Mediterana de est devine din ce în ce mai militarizat, crescând și riscul unei confruntări între doi membri ai NATO, scrie NY Times.

Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas,  care a vizitat în această săptămână Grecia și Turcia în încercarea de a convinge cele două guverne să poarte un dialog, i-a avertizat pe liderii de la Atena și de la Ankara în legătură cu escaladarea confruntării militare. „Se joacă cu focul și orice scânteie poate să ducă la o catastrofă„ a spus el. 

În timp ce Germania încearcă să medieze conflictul, patru dintre țările UE - Franța, Grecia, Cipru și Italia, desfășoară un exercițiu militar cu nave și avioane de luptă în largul coastelor cipriote. Scopul lor, susțin aceste țări, este să împiedice Turcia să mai facă explorări în apele disputate, făcând aceste lucru în ultimele săptămâni, vasele turcești de foraj fiind păzite de nave de război și bombardiere. 

Franța a venit în sprijinul grecilor cu nave și avioane trimise în regiune săptămâna trecută. Oficialii francezi au criticat Turcia pentru susținerea cu trupe militare a guvernului din Libia în schimbul unei înțelegeri controversate prin care se extind drepturile Turciei de a explora în Mediterana de est. 

Dar Uniunea Europeană este împărțită în două în ceea ce privește gestionarea crizei. Franța, Grecia și Cipru cer o reacție dură, în timp de Germania, Spania și Italia doresc o abordare mai blândă a situației. Germania, care deține președinția rotativă a UE, dorește să le ofere turcilor niște stimulente în schimbul de-escaladării.

Subiectul este discutat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, la Berlin. Uniunea a obiectat deja la majoritatea pretențiilor Turciei, inclusiv la înțelegerea încheiată cu Libia, pe care nici americanii nu au vrut să o recunoască drept legitimă.

România, de partea Greciei

Ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat înainte de reuniunea de la Berlin, că Bucureștiul este de partea Greciei și a Ciprului și că va susține acest punct de vedere oficial la discuțiile cu ceilalți miniștri de externe ai Uniunii. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri