ACTUALIZARE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat, luni, că șeful Wagner, Evgheni Prigojin, s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin la Kremlin, la cinci zile după rebeliunea eșuată de la sfârșitul lunii iunie, relatează CNN.
Putin a avut o întâlnire cu peste treizeci de comandanți pe 29 iunie, la care a participat și Prigojin, a spus Peskov în timpul unei conferințe de presă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns astfel unui raport al ziarului francez Liberation, care arată că șeful Wagner a fost la Kremlin după rebeliunea eșuată. „Într-adevăr, președintele a avut o astfel de întâlnire. El a invitat 35 de oameni, pe toți comandanții de unități și conducerea campaniei, inclusiv pe Prigojin”.
„Această întâlnire a avut loc la Kremlin pe 29 iunie și a durat aproape 3 ore. Detaliile sale nu sunt cunoscute. Singurul lucru pe care îl putem spune este că președintele a făcut o evaluare a acțiunilor campaniei de pe front în timpul operațiunii militare speciale, precum și a evenimentelor din 24 iunie”, a spus Peskov, referindu-se în ultimul timp la revolta de scurtă durată a mercenarilor Wagner.
„Putin a ascultat explicațiile oferite de comandanți și le-a oferit alte opțiuni de desfășurare și de utilizare ulterioară în luptă”, a adăugat Peskov.
Știrea inițială
Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, s-ar afla la Moscova, iar la 1 iulie s-ar fi întâlnit chiar cu preşedintele Vladimir Putin la Kremlin, potrivit unor servicii secrete occidentale, citate de publicaţia franceză Liberation.
Din 24 iunie, de când a dat ordin unităţilor sale care se apropiau de Moscova să se întoarcă din drum, patronul grupului Wagner a dispărut din peisaj. Potrivit surselor exclusive ale Liberation, el şi-ar fi petrecut săptămâna după rebeliune la Kremlin, negociind soarta imperiului său, scrie Agerpres.
Aşadar, potrivit acestora, Prigojin nu s-ar afla nici la Minsk şi nici la Sankt-Petersburg, aşa cum s-a spus anterior.
Cel puţin de la 1 iulie, Prigojin este reţinut la Kremlin, unde a fost convocat împreună cu comandanţii săi.
La Kremlin, Evgheni Prigojin s-ar fi întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, şi ar fi avut de asemenea o întâlnire cu Viktor Zolotov - comandantul Gărzii Naţionale Rosgvardia şi unul dintre cei mai loiali aliaţi ai şefului statului rus, înainte de această funcţie Zolotov a activat ani în şir ca gardă de corp al lui Putin - şi cu Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe rus (SVR).
Întrebat joi, 6 iulie, despre soarta şi locul în care s-ar afla Prigojin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a oferit niciun indiciu, limitându-se să spună că Moscova nu are nici „capacitatea şi nici voinţa” de a urmări ipoteticele sale mişcări.
Mai devreme în cursul aceleiaşi zile, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko - care a acţionat oficial ca mediator între liderul mercenarilor rebeli şi Putin în momentul puciului eşuat - a afirmat că Prigojin nu se află pe teritoriul belarus. Şi nici mercenari Wagner nu ar exista în Belarus, ei aflându-se în taberele lor din Lugansk (estul Ucrainei). În 27 iunie, Lukaşenko afirma că şeful Wagner se află în Belarus.
Tentativa de insurecţie a şefului Wagner din 23- 24 iunie a zdruncinat puterea rusă aflată în plin conflict armat în Ucraina. Timp de câteva ore, unităţi de mercenari au ocupat un cartier general al armatei ruse din Rostov (sud-vest) şi au pornit în marş spre Moscova, potrivit AFP.
Revolta s-a încheiat în seara zilei de 24 iunie cu un acord de trimitere a lui Prigojin în exil în Belarus, el dând asigurări că marşul său nu urmărea răsturnarea guvernului şi nici a puterii ruse, ci salvarea grupului Wagner de la desfiinţare de către statul major.
De atunci, media de stat ruse au încercat să-l arate ca pe un om de afaceri lacom, care şi-a pierdut minţile, după ce a făcut avere după ani buni de contracte de profitabile cu statul rus, în timp ce însuşi preşedintele Vladimir Putin a declarat că grupul de mercenari Wagner a fost finanţat de la bugetul de stat, după o lungă perioadă în care Kremlinul a negat orice legătură cu Wagner, potrivit agenţiei de presă citate.
Grupul paramilitar Wagner a primit aproape un miliard de euro de la statul rus în ultimul an, a declarat Vladimir Putin la trei zile după ce şeful său a organizat o rebeliune armată, care a eşuat.
„Între mai 2022 şi mai 2023, statul a plătit 86,262 miliarde de ruble (aproximativ 922 milioane de euro la cursul actual) sub formă de plăţi către grupul Wagner”, a declarat preşedintele rus în cadrul unei întâlniri cu responsabili militari, transmisă de televiziunea rusă.
Putin a recunoscut că statul a „finanţat complet” grupul Wagner, subliniind că firma Concord, a lui Evgheni Prigojin, „a câştigat în acelaşi timp 80 de miliarde de ruble (aproximativ 850 de milioane de euro)”, conform AFP.
Editor : C.L.B.
