Lagăre și armata scoasă pe străzi: Trump se laudă că va declanșa „cea mai mare operațiune de deportare din SUA” dacă ajunge președinte
Donald Trump intenționează să pună în aplicare unul dintre cele mai mari programe de deportare în masă din istoria SUA, în cazul în care ar ajunge din nou președintele SUA. Trump își propune să combată migrația ilegală prin construirea de lagăre și implicarea armatei americane în arestarea și deportarea migranților, informează Washington Post.
Trump promite că, odată numit președinte, va declanșa „imediat cea mai mare operațiune de deportare din istoria Americii” care are drept model controversata „Operațiune Wetback”, un program inițiat anii 1950 de administrația Eisenhower, în care armata SUA a fost folosită pentru contracararea migranților mexicani.
„Wetback” („spinare udă”, într-op traducere aproximativă) este un termen peiorativ folosit pentru migranții mexicani care traversează înot Rio Grande, fluviul care reprezintă granița naturală între sudul SUA (statul Texas) și Mexic.
În cadrul operațiunii „Wetback” administrația americană a folosit „tactici militare” în strângerea de muncitori migranți mexicani și deportarea lor, uneori în condiții de transport precare care au provocat moartea unor migranți.
Iar Trump intenționează o operațiune similară de o și mai mare amploare.
În prezent, în SUA trăiesc în jur de 45 de milioane de migranți (legali și ilegali), practic 13,6% din populația Statelor Unite, conform celor mai recente date.
Dintre aceștia, peste 10 milioane sunt mexicani, conform CNN, care citează datele celui mai recent recensământ american.
Dacă Trump își dorește o operațiune „Wetback 2.0”, la un asemenea număr și aflux de migranți, e nevoie de o logistică și infrastructură foarte mare: iar singurul mod prin care acest lucru s-ar putea face ar fi apelând la armată și prin construirea de „lagăre de deportare în masă”. ICE - agenția SUA pentru Imigranți - are doar 6.000 de așa-numiți „ofițeri pentru deportare”, iar procesul de recrutare, angajare și antrenare a unui astfel de angajat durează în jur de 2 ani.
„Trump urmează la literă manualul dictatorului de secol XX”
După creșterea migrației de la granița SUA cu Mexicul în 2018 și 2019, administrația Trump a luat în calcul măsuri „mai agresive” pentru stoparea acestui fenomen, inclusiv folosirea forțelor armate. Consilieri și oficiali ai administrației au admis, în discuții private, că Trump își dorea ca migranții ilegali să fie arestați, aduși în baze militare, urcați în avioane ale armatei și expulzați direct, doar că aceste idei au fost respinse atunci de oficialii Pentagonului.
De asemenea, cât a fost președinte, Trump a insistat pentru folosirea armatei în prinderea migranților de la granița SUA cu Mexicul.
„Era obsedat în legătură cu implicarea armatei”, a declarat pentru Washington Post, sub protecția anonimatului, un fost oficial al administrației Trump.
Experții consultați de WP au precizat că o astfel de „operațiune” ar întâmpina în prezent multe obstacole, atât de ordin logistic dar în special juridic.
„Vorbim aici de ofițeri în echipament de luptă care să meargă în mijlocul comunităților și să fie filmați pe stradă în timp ce pun copii în mașini - ce să faci cu toate familiile alea”, a spus Jason Houser fost șef al Biroului de Imigrări al SUA („U.S. Immigration and Customs Enforcement” - ICE).
„Ai de gând să mergi prin cartierele din Philadelphia, New York, Baltimore și să începi să scotți cu forța oamenii de acolo? Fix asta vor”.
„Trump urmează la literă manualul dictatorului de secol XX prin dezumanizarea grupurilor vulnerabile, pentru izolarea lor și justificarea ulterioară a aplicării cu cruzime a politicilor de stat”, a spus Genevieve Nadeau, fostă avocată a Departamentului de Securitate Internă (Department of Homeland Security) al SUA.
Ideea folosirii armatei nu e străină de fanii republicani ai lui Trump. Un exemplu elocvent este cel al guvernatorului republican al Texasului, Greg Abbott, care a desfășurat mii de soldați ai Gărzii Naționale pentru a ridica garduri de sârmă ghimpată pe malul Rio Grande, în încercarea de a stopa traversările ilegale ale graniței.
Totodată, guvernatorul Texasului plănuiește să construiască în zonă o bază militară unde să fie cazate trupele.
Nici Trump nici membrii staff-ului său electoral nu au prezentat detalii exacte despre cum au de gând să implementeze vasta opeațiune de deportare promisă, în afară de expresii vagi precum „vom folosi toate resursele federale, de stat, locale și militare”.
Câți migranți ar putea fi vizați de programul de deportare în masă al lui Trump. Câți români „aliens” - migranți ilegali - sunt în SUA
Conform Washington Post, în SUA există în jur de 11 milioane de migranți fără statut legal. Aproape 7 milioane dintre aceștia sunt în baza de date a ICE.
Autoritățile americane au recunoscut că doar în 2022 „le-au scăpat” aproape 600.00 de migranți, care au reușit să intre ilegal în SUA forțând frontiera cu Mexicul, au declarat surse ale poliției de frontieră pentru Fox News.
Totodată, un număr de 2.217 români au fost prinși în 2021 (ultimele date oficiale valabile) la granița SUA-Mexic, comparativ cu 266 în 2020 și 280 în 2019 - un fenomen în creștere, după cum arată un material publicat de Reuters în mai 2021.
Românii merg ca turiști în Mexic, unde nu au nevoie de viză, iar acolo sunt preluați de rețelele de traficanți, care îi duc la granița cu SUA. În perioada 2020-2021 a fost înregistrat un nou record: peste 2.200 de migranți ilegali din țara noastră au fost prinși după ce au traversat fluviul Rio Grande.
Printre sutele de migranți din America Centrală, care traversează zilnic cu pluta fluviul Rio Grande din Mexic în Texas, în sudul Statelor Unite, sunt câteva zeci care ies în evidență. Sunt mai înalți, poartă cămăși, pantofi eleganți și treninguri, în timp ce restul migranților sunt îmbrăcați în blugi și tricouri. Polițiștii americani de frontieră care i-au prins imediat după ce au traversat fluviul au încercat să vorbească cu ei în spaniolă. Aceștia au răspuns într-o engleză stricată că erau, de fapt, români.
Margareta Matache, directoarea programului pentru romi la Centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului de la Universitatea Harvard, spune că mulți romi părăsesc România din cauza persecuțiilor și a condițiilor economice grele, parte din ele alimentate de pandemia de coronavirus.
„Romii caută o viață mai bună într-un loc unde nu sunt expuși violenței, discriminării și lipsei de respect”, a declarat Margareta Matache, adăugând că politicile actuale din America dau mai multă speranță imigranților. Reuters a încercat să obțină un punct de vedere și de la Ministerul român de Externe, însă nu a reușit.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
