Galerie Foto La ce s-a gândit ambasadorul SUA când a intrat în MAE rus? Diplomatul a înmânat scrisoarea cu propunerile SUA pentru pace în Ucraina
Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a fost persoana care a înmânat, miercuri seara, răspunsul scris al Washingtonului pentru Ministerul rus de Externe, în cadrul eforturilor de reducere a tensiunilor și de evitare a unei invazii în Ucraina. El a dezvăluit vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, la ce se gândea în momentul în care a pășit în clădirea ministerului condus de Serghei Lavov, dat fiind că avea o misiune ce s-ar putea dovedi crucială pentru evenimentele care urmează de acum încolo.
În prezent, Washingtonul așteaptă un răspuns al Moscovei la propunerile scrise trimise de SUA și NATO la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei.
„Am înmânat răspunsul scris al SUA Ministerului rus de Externe miercuri seară, aici, la Moscova. Iar pentru cei dintre voi care ați văzut poza cu mine intrând în Ministerul de Externe, dacă vă întrebați ce-i trece prin minte unui diplomat american în aceste momente tensionate, aflat pe cale să se angajeze într-o diplomație complexă, ei bine, este: Doamne, sper să nu cad în fund, având în vedere zăpada și gheața de aici, de pe trepte”, a declarat ambasadorul John Sullivan detensionând atmosfera la începutul discuțiilor pe care le-a avut, online, cu jurnaliști de la mai multe publicații internaționale.
Propuneri americane pentru „transparență”
„Răspunsurile noastre au fost pe deplin coordonate cu aliații noștri din NATO, cu partenerii noștri europeni și cu Ucraina, cu toți cei cu care ne consultăm, după cum știți foarte bine, de multe, multe, săptămâni”, a spus ambasadorul John Sullivan, potrivit unui transcript al discuției pus la dispoziție de Ambasada SUA în România.
Diplomatul a confirmat că între propunerile formulate, unele se referă la „posibilitatea unor măsuri reciproce de transparență” cu partea rusă, „inclusiv în ceea ce privește sistemele de arme ofensive din Ucraina, precum și măsuri de creștere a încrederii în ceea ce privește exercițiile și manevrele militare din Europa, potențiale măsuri de control al armelor legate de rachetele din Europa, interesul pentru un acord de monitorizare a Noului START”.
Despre aceste propuneri, în sensul transparenței, a vorbit, joi, la Digi24, și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.
„Concluzia este că preferăm diplomația și suntem pregătiți să mergem mai departe acolo unde există posibilitatea de cooperare, dacă Rusia își diminuează agresiunea față de Ucraina, încetează retorica agresivă și abordează negocierile într-un spirit de reciprocitate. Dar dacă alege o cale diferită, Statele Unite și aliații și partenerii noștri sunt pregătiți să impună consecințe severe în cazul în care Rusia alege să continue agresiunea. Așa cum au spus președintele Biden și secretarul Blinken, Rusia va trebui să decidă acum cum va răspunde”, a punctat ambasadorul Sullivan.
Negocieri „cu pistolul pe masă”
Pe de altă parte, el a recunoscut că în ciuda faptului că Rusia susține că nu dorește declanșarea unui război, în fapt negociază ca și cum ar avea „pistolul pe masă” prin masarea de trupe la granița cu Ucraina.
„Amenințarea este foarte reală și este iminentă”, a apreciat diplomatul. „Este echivalentul faptului că, dacă noi doi am avea o discuție sau o negociere, dacă aș pune o armă pe masă și aș spune că vin în pace, este o amenințare. Și asta este ceea ce vedem acum”, i-a spus John Sullivan unei jurnaliste de la Financial Times.
„Înțeleg ceea ce a declarat public guvernul rus, că nu are intenția de a invada Ucraina, dar faptele de pe teren spun o poveste mult diferită. Iar președintele Biden însuși a spus că faptele arată că Rusia este în poziția de a declanșa o nouă invazie în Ucraina, ceea ce, așa cum a spus președintele nostru, ar fi ieșit din comun și ar reprezenta într-adevăr o escaladare extraordinară în contextul întregii munci (diplomatice) depuse - nu doar de Statele Unite, de aliații și partenerii noștri, ci și de Rusia și, înainte de aceasta, de Uniunea Sovietică - pentru a crea arhitectura de securitate pe care o avem acum pentru pace și securitate în Europa și în întreaga lume, începând cu Carta ONU, Actul final de la Helsinki și așa mai departe. Uniunea Sovietică, și acum Rusia, sunt semnatare ale acestor documente și ar fi într-adevăr un act incredibil de distructiv pentru pacea și securitatea în Europa dacă ar exista o nouă incursiune, invazie, intervenție militară în Ucraina”, a spus ambasadorul John Sullivan.
„Așadar, nu vreau să spun că guvernul rus va invada Ucraina sau că a decis să invadeze Ucraina, dar prezența militară pe care a desfășurat-o în regiune la granița cu Ucraina și Crimeea, iar acum în Belarus, îi oferă capacitatea de a întreprinde această incursiune militară pe scară largă în Ucraina”, a mai declarat diplomatul american.
„Sperăm ca guvernul rus să se țină de cuvânt și să nu planifice și să nu invadeze în continuare Ucraina, dar faptele sugerează că are capacitatea actuală de a face acest lucru, în ciuda faptului că Ucraina nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”, a adăugat Sullivan.
Ce înseamnă securitate indivizibilă în Europa
Ambasadorul american a fost întrebat de o jurnalistă rusă de la Kommersant ce răspuns vor da SUA la faptul că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că va cere clarificări cu privire la motivul pentru care SUA nu respectă „principiile OSCE privind indivizibilitatea securității”.
„Utilizarea unui concept mai larg, opac, de securitate indivizibilă în Europa, care ar trebui să prevaleze asupra dreptului unei alte țări de a-și determina propria cale pentru securitatea națională nu este în concordanță cu niciunul dintre documentele pe care le-am citit”, i-a răspuns ambasadorul. „Imaginați-vă dacă Ucraina ar spune că Rusia trebuie să se retragă din OTSC (organizație regională de securitate creată de Rusia cu câteva foste republici sovietice - n.r.) pentru că ea, Ucraina, se simte amenințată de ceea ce a făcut Rusia. Pur și simplu nu așa se decurg lucrurile între națiuni, în special în cadrul acordurilor pe care Statele Unite și aliații și partenerii noștri și Rusia - Rusia, și înainte de ea, Uniunea Sovietică - le-au convenit de-a lungul deceniilor despre principiul fundamental al respectării suveranității naționale”, a arătat ambasadorul John Sullivan.
„Dar calea de urmat depinde acum de guvernul rus, iar noi vom fi pregătiți aici, la Ambasada din Moscova, să ne continuăm activitatea pentru a încerca să stabilizăm și să îmbunătățim relația dintre Statele Unite și Rusia, care, așa cum am spus, este în interesul poporului american și al poporului rus”, a conchis reprezentantul diplomatic al Washingtonului.
Ce spune Rusia
La o zi după răspunsul SUA la solicitările Rusiei, Moscova a declarat joi că „este clar” că Statele Unite nu au luat în considerare cerinţele sale de securitate. Totuși, Kremlinul a lăsat să se înțeleagă că rămâne deschis dialogului pentru detensionarea situației de la granița rusă cu Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele rus Vladimir Putin a citit răspunsurile scrise atât ale Statelor Unite, cât și ale NATO la cererile sale de securitate, dar a subliniat că Moscova, care a desfășurat peste 100 de mii de militari în apropierea frontierei cu Ucraina, nu se va grăbi să răspundă pentru moment după ce Washingtonul a răspuns oficial propunerilor Rusiei de redesenare a aranjamentelor de securitate post-Război Rece în Europa.
La rândul său, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat vineri că, „dacă depinde de Rusia, nu va fi război” cu Ucraina. Lavrov a mai spus că propunerile primite din partea Statelor Unite cu privire la garanțiile de securitate cerute de Moscova au fost mai bune decât cele venite de la NATO.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
