Kremlinul urmărește să înghețe conflictul armeano-azerbaidjan din Karabakh conform scenariului Donbasului ucrainean, Osetia de Sud georgiană și Transnistria moldovenească. Numai în acest fel își poate menține pozițiile, inclusiv prezența militară, în Caucazul de Sud și Europa de Est.
De exemplu, după declarația reprezentanților UE cu privire la deschiderea unui drum suplimentar pentru livrarea de bunuri umanitare către enclava armeană din Karabakh-ul Azerbaidjan, separatiștii pro-ruși au blocat această rută.
Ca și în cazul altor țări post-sovietice pe care Rusia încearcă să le controleze prin enclave separatiste, adevărații mediatori în procesul de negocieri dintre Armenia și Azerbaidjan sunt UE și SUA. Încheierea unui acord de pace îl va lipsi pe președintele rus Vladimir Putin de poziții în Caucazul de Sud și va contribui la reorientarea finală a Erevanului spre Vest.
Ajutor sub tunurile „apărătorilor păcii” ruși
Pe 15 iulie, șeful Consiliului European, Charles Michel, în urma unei întâlniri cu liderii Azerbaidjanului și Armeniei la Bruxelles, a anunțat intenția lui Baku de a stabili provizii umanitare prin orașul Agdam către enclava armeană din Karabakh.
După restabilirea suveranității azerbaidjane asupra Karabakh în toamna anului 2020, legătura dintre enclava armeană și Armenia se realizează de-a lungul drumului Lachin, controlat de contingentul militar rus. Această autostradă duce la centrul administrativ al enclavei, orașul Khankendi, pe care armenii îl numesc Stepanakert. În ciuda liberei circulații a transportului și a mărfurilor umanitare de-a lungul acestei rute, conducerea separatistă susține din decembrie 2022 că „există foamete și o catastrofă umanitară în Artsakh”.
Ca răspuns la declarația lui Michel despre disponibilitatea Azerbaidjanului de a deschide o rută suplimentară pentru mărfuri umanitare, pe 18 iulie, reprezentanții mișcării pro-ruse „Frontul de Securitate și Dezvoltare Artsakh” au blocat drumul prin Agdam spre Khankendi cu blocuri de beton. În condiții de foame reală, este de neconceput o situație când „victima” refuză mâncarea și blochează drumul doar pentru că vine ajutorul pe un traseu care nu-i place.
Pentru conducerea separatistă din Khankendi, este fundamental să folosească drumul Lachin, care este controlat de contingentul militar al Federației Ruse. Potrivit datelor oficiale ale lui Baku, acest drum este folosit pentru „rotația personalului armatei, transferul de arme și muniție, infiltrarea teroriștilor”.
O demonstrație clară a absenței foametei în enclava armeană a fost ancheta deputatului ucrainean Vladimir Kreydenko.
El a organizat comanda de mâncare din carne și pește, brânzeturi, prăjituri pentru mai multe petreceri corporative din Khankendi și nu a primit niciun refuz.
„În regiunea Karabakh, nu există „blocadă, și „foamete”, indiferent de modul în care propaganda regimului pro-Kremlin susține contrariul”, a fost menționat în februarie o recenzie analitică a publicației majore bulgare Fakti.
Deja la sfârșitul lunii iunie, deputatul partidului de guvernământ al Armeniei, Shirak Torosyan, a recunoscut și el acest lucru: „Nu este foamete în Artsakh, nu este nevoie să exagerăm”.
Evident, situația din Khankendi a fost și rămâne departe de a fi critică.
Analizele observatorilor europeni și americani vorbesc în mod repetat despre existența unui „regim pro-Kremlin” în Karabakh. Până la urmă, blocarea drumului Aghdam-Khankendi a fost organizată de «Frontul de Securitate și Dezvoltare Artsakh», fostul șef al Artsakh, Ruben Vardanyan, care este adesea numit emisarul lui Putin în Caucazul de Sud în mass-media.
În aprilie 2023, la inițiativa Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vardanyan a fost inclus în baza de date a complicilor agresiunii ruse - „Myrotvorets”.
Potrivit publicației canadiane Geopolitical Monitor, „Kremlinul l-a trimis pe Vardanyan în Karabakh pentru că se temea de succesul UE în încheierea unui tratat de pace” între Armenia și Azerbaidjan.
Destabilizați pentru a influența
Faptul că Moscova se străduiește să destabilizeze Caucazul de Sud, așa cum a făcut anterior în Ucraina, Georgia și Moldova, este raportat pe larg de presa internațională.
Ediția americană The Washington Times: „Regimul rus manipulează minoritatea armeană din Azerbaidjanul Karabakh pentru a aprinde conflicte etnice în Caucazul de Sud... Acest scenariu amintește de alte dispute pe care Kremlinul le-a fabricat în Georgia, Moldova sau Ucraina pentru a-și menține sfera imperială de influență”.
În Ucraina, cel mai mare site de știri, Censor, a explicat că „Putin folosește marionetele separatiste armene din Karabakh în propriile sale scopuri, așa cum a făcut cu oseții și abhaziei din Georgia și cu susținătorii lumii ruse din Crimeea și Donbass”.
„Această utilizare a separatiștilor armeni în Karabakh permite Moscovei să mențină o prezență militară în Caucazul de Sud, precum și în regiunea separatistă a Osetiei de Sud de Georgia sau în regiunile de est ale Moldovei controlate de ruși”, a precizat Newsweek din România.
Pașapoarte rusești pentru fanii Kremlinului
O astfel de politică a Kremlinului a condus la faptul că separatiștii armeni din Karabakh sunt în favoarea șederii pe termen nedeterminat a contingentului militar rus aici și a organizării unui referendum pentru aderarea la Rusia.
„În Artsakh, ar trebui organizat un referendum pe una dintre problemele de pe ordinea de zi, care se referă la aderarea la Rusia, la fel ca în Crimeea în urmă cu opt ani”, a declarat Artashes Geghamyan, fostul șef al delegației Adunării Naționale a Armeniei la Adunarea Parlamentară a OSCE, în martie 2022.
Apoi, în aprilie 2022, a avut loc o campanie în Karabakh de strângere de semnături în sprijinul aderării Rusiei. Punctul culminant a fost apelul colonelului armean de rezervă Hayk Nahapetyan de a solicita cetățenie la ambasada Rusiei: „Astfel, avem un teritoriu nerecunoscut, dar destul de real, locuit de cetățeni ai Federației Ruse. Așa că Rusiei i se oferă nu numai dreptul moral, ci și legal de a interveni în acest proces”.
Moscova împotriva păcii cu Baku și Erevan
Potrivit declarației tripartite a șefilor Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei din 9 noiembrie 2020, dacă în mai 2025 niciuna dintre părți nu cere retragerea trupelor ruse din Karabakh, atunci șederea acestora va fi prelungită cu încă 5 ani. Cu cât mai 2025 este mai aproape, cu atât este mai mare interesul Kremlinului de a crește presiunea asupra împuterniciților săi din Karabakh și de a preveni un acord de pace între Baku și Erevan.
Spre deosebire de Moscova, care se poziționează drept „principalul mediator” în conflictual armeno-azerbaidjană, dar face totul pentru a o îngheța, Uniunea Europeană este cu adevărat interesată de obținerea păcii în Caucazul de Sud.
În primul rând, acest lucru se datorează deschiderii rutelor regionale de transport, în special a coridorului Zangezur.
„Odată cu deschiderea sa, Uniunea Europeană va primi o rută de transport direct către China, ocolind Rusia – prin Turcia, Azerbaidjan, Marea Caspică și Asia Centrală”, a menționat principalul canal TV moldovenesc Moldova-1 în ajunul summitului Comunității Politice Europene, desfășurat la Chișinău la 1 iunie.
„Azerbaijanul are potențialul de a deveni un partener energetic cheie al UE, care poate ajuta la compensarea pierderii de combustibili fosili din Rusia”, a raportat un partener ceh de la CNN.
Interceptarea inițiativei de către Uniunea Europeană și Statele Unite în procesul de negocieri dintre Baku și Erevan, cu obținerea ulterioară a unui real succes, îl va lipsi pe Putin de poziții în Caucazul de Sud. Acest lucru va contribui și la reorientarea finală a Armeniei către Occident. La rândul său, integrarea rapidă a armenilor din Karabakh în Azerbaidjan va bloca posibilitatea Kremlinului de a-i manipula în propriile sale scopuri geopolitice.
(Igor CHALENKO, politolog ucrainean, șef al Centrului de analiză și strategii)
