Italia se retrage din proiectul chinezesc „Belt and Road”, considerat „calul troian” prin care China vrea să-și sporească influența
Italia s-a retras din proiectul „Belt and Road” al Chinei (n. red. - „O centură un drum”), la patru ani după ce s-a alăturat acestuia, a anunțat, miercuri, o sursă guvernamentală de la Roma, conform AFP, citată de Agerpres. Aşteptată de mai multe luni, decizia de părăsire a acestui proiect faraonic de infrastructuri terestre şi maritime lansat de China în anul 2013, într-o încercare de a-și spor influența pe plant mondial, a fost comunicată dictaturii de la Beijing în urmă cu trei zile, potrivit cotidianului italian Corriere della Sera.
Guvernul italian s-a retras din iniţiativa „O centură, un drum”, cunoscută şi ca „Noul drum al mătăsii”, într-o manieră în care să poată „menţine deschise canalele de dialog politic” cu China, precizează sursa guvernamentală citată.
Subiectul este delicat pentru guvernul de la Roma, care caută să nu irite China şi să evite eventualele represalii împotriva companiilor italiene, slăbite de pandemie şi de sancţiunile impuse Rusiei.
În anul 2019, apăsată de greutatea datoriei sale publice, Italia a devenit singura ţară din grupul G7 care s-a alăturat programului de investiţii masive al Chinei, descris de adversarii acestuia drept un cal troian prin care China ar urmări să obţină influenţă politică.
Înainte de a deveni premier la sfârşitul anului 2022, Giorgia Meloni a spus că implicarea Italiei în această iniţiativă a fost o „gravă eroare”. Ulterior, în septembrie anul acesta, la summitul G20, ea a apreciat că o retragere a guvernului italian din program „nu va compromite relaţiile cu China”.
Implicarea Italiei în această iniţiativă „nu a produs rezultatele aşteptate” pentru a treia economie a zonei euro, declara tot atunci ministrul italian de externe, Antonio Tajani.
Ambiţiosul proiect în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, lansat în urmă cu zece ani de dictatorul chinez, Xi Jinping, are ca obiectiv deschiderea de noi conexiuni comerciale pentru companiile chineze şi se bazează în special pe realizarea unor mari proiecte de infrastructură. Acest program, la care, potrivit Chinei, participă peste 150 de ţări, este criticat în Occident pentru îndatorarea faţă de China a ţărilor sărace beneficiare ale respectivelor proiecte.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cât despre Italia, participarea sa în programul chinezesc de investiţii nu era văzută cu ochi buni de aliaţii săi din UE şi de SUA, care şi-au manifestat încă din 2019 nemulţumirea faţă de hotărârea luată atunci de guvernul de la Roma.
Alte mari economii europene, precum Franţa sau Germania, nu s-au alăturat proiectului Chinei, în schimb au încheiat cu aceasta mari acorduri comerciale şi de investiţii.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
