Furia de pe străzile din Israel a atins un nou vârf, zeci de mii de oameni alăturându-se protestelor anunțate ca fiind o "săptămână de perturbări". Manifestanții anti-Guvern au blocat autostrăzile principale, au organizat ieșiri în stradă și au cerut o grevă generală, transmite CNN.
Protestatarii au, nu una, ci mai multe revendicări: un acord privind ostaticii, noi alegeri, recrutarea militară pentru evreii ultraortodocși, mai multă atenție acordată locuitorilor din nord și multe altele. În tot Israelul, pancartele de pe clădiri și autostrăzi cer "Alegeri acum!" și declară, alături de fotografii ale premierului Benjamin Netanyahu: "Tu ești liderul; tu ești de vină".
Dar sub toate acestea se ascunde o întrebare care continuă să răsune în tot Israelul la opt luni după 7 octombrie: Cum a putut cea mai avansată armată din regiune, cu aparatul său de informații lăudat, să eșueze atât de mult în a prevedea atacul terorist al Hamas?
Apelurile pentru o comisie de anchetă cu privire la eșecurile în materie de securitate și informații care au dus la evenimentele din 7 octombrie au devenit din ce în ce mai puternice, publicul israelian, parlamentarii opoziției, părinții observatorilor de teren ai Forțelor de Apărare Israeliene (FDI) uciși și captivi și procurorul general cerând o anchetă asupra celui mai mortal eveniment din istoria țării.
Cu toate acestea, analiștii spun că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple sub conducerea lui Netanyahu. Și dacă se va întâmpla, s-ar putea să nu dea răspunsurile pe care le caută țara, chiar dacă apar tot mai multe rapoarte despre ceea ce Israelul știa dinainte.
Luni, postul public de televiziune din Israel Kan 11 a adăugat la muntele tot mai mare de dovezi că liderii țării ar fi putut - sau, cel puțin, ar fi trebuit - să știe că un atac era posibil.
Kan 11 a prezentat în detaliu un document al Unității 8200, principala divizie de colectare de informații a IDF, despre planurile Hamas de a ataca instalații militare și comunități și de a lua între 200 și 250 de ostatici. Documentul era datat 19 septembrie 2023, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de atacul din 7 octombrie. Acesta a fost deosebit de surprinzător prin acuratețea sa într-un anumit punct: Hamas a luat 250 de ostatici.
Cele mai recente acuzații adaugă greutate la relatările din noiembrie ale ziarelor New York Times și Haaretz, potrivit cărora serviciile de informații militare dețineau informații despre planurile Hamas de a ataca fortificațiile Israelului din jurul Gaza, permițând militanților să pătrundă în sudul Israelului.
În decembrie, inspectorul de stat Matanyahu Englman a anunțat că va deschide o anchetă privind eșecurile serviciilor de informații înainte de atacul Hamas din 7 octombrie. Câteva luni mai târziu, străduindu-se să obțină cooperarea din partea biroului prim-ministrului și a armatei israeliene, Englman a scris într-o scrisoare adresată cabinetului premierului și șefului Statului Major al IDF că datoria sa este "să efectueze un audit cuprinzător al celui mai mare eșec din istoria țării".
Dar, săptămâna aceasta, Înalta Curte din Israel a suspendat ancheta după ce a analizat argumentele clasificate ale agențiilor de securitate - ceea ce l-a determinat pe Englman, exasperat, să întrebe dacă echipele sale ar trebui "să pună un semn «suntem în pauză, ne întoarcem peste doi ani»?".
Separat, IDF a lansat la începutul acestui an o serie de investigații interne privind eșecurile care au condus la cele întâmplate pe 7 octombrie, urmate de examinări mai limitate ale bătăliilor individuale din ziua atacurilor. Aceste anchete ar permite Israelului să învețe din eșecurile sale, chiar și într-un război în desfășurare. Primele rezultate sunt așteptate să fie publicate în următoarele săptămâni.
Ceea ce lipsește este cel mai puternic instrument de investigație al Israelului - o comisie de anchetă de stat - blocat de Netanyahu și aliații săi, care au încercat să o amâne până după război. O comisie de anchetă de stat este un organism independent cu puteri extinse, inclusiv capacitatea de a obliga martorii să depună mărturie.
Dar principalul mijloc de a lansa o astfel de comisie este o decizie guvernamentală, iar acest guvern a arătat clar că acest lucru nu se află nicăieri pe agenda sa actuală.
Raanan Sulitzeanu-Kenan, profesor de politici publice la Universitatea Ebraică din Ierusalim, spune că "probabilitatea unei anchete este foarte, foarte scăzută".
"În cei 17 ani de guverne Netanyahu, am avut zero anchete", spune Sulitzeanu-Kenan. Din punct de vedere istoric, Israelul a avut o anchetă publică aproximativ o dată la doi ani, spune el, dar nu și sub actualul și cel mai longeviv lider al său. Achiziția de submarine și nave de suprafață germane a declanșat o anchetă în 2022, dar numai în timpul celor 18 luni în care Netanyahu nu era la conducere.
"Deși este foarte clar că ar trebui să fie declanșată una, probabilitatea politică este aproape zero sub actualul guvern", spune Sulitzeanu-Kenan. "Odată ce stabilești o anchetă publică, trimiți cel puțin un mesaj implicit că s-a întâmplat ceva greșit".
În iunie, procurorul general al Israelului a declarat că o comisie de anchetă este "cel mai potrivit mijloc legal" pentru a investiga circumstanțele care au dus la atacul din 7 octombrie. Potrivit lui Gali Baharav-Miara, ancheta ar putea, de asemenea, să înlocuiască investigațiile din partea "tribunalelor internaționale", o referire la Curtea Internațională de Justiție, care anchetează Israelul pentru posibile crime de război comise în timpul războiului din Gaza.
Dar secretarul de cabinet al lui Netanyahu a răspuns că țara se află "în mijlocul unui război intens". "Nu este încă momentul potrivit pentru a investiga toate evenimentele din timpul războiului și ceea ce l-a precedat", a scris Yossi Fuchs ca răspuns pentru Baharav-Miara.
Comisiile de anchetă de stat pot dura, de asemenea, foarte mult timp, mai ales dacă există probleme de eșec sistemic amestecate cu probleme de responsabilitate personală, a declarat Yohanan Plesner, președintele Israel Democracy Institute, un think tank cu sediul la Ierusalim.
"Când le împletiți pe toate (acestea) împreună, probabil că s-ar putea să nu ajungeți la nimic", a spus Plesner. Cea mai probabilă modalitate de a înțelege eșecurile de la 7 octombrie este disecarea în probleme mai mici și mai ușor de gestionat, a spus el, cum ar fi separarea eșecurilor din domeniul informațiilor de cele ale doctrinei operaționale.
"Având în vedere complexitatea situației, interesele politice implicate și epoca de polarizare în care trăim, nu sunt sigur că vom avea vreodată un singur răspuns recunoscut la această întrebare", a spus Plesner.
Netanyahu a declarat în noiembrie pentru Dana Bash de la CNN că va răspunde la "toate întrebările care se impun" și că "toată această chestiune va fi abordată după război". Poziția sa nu s-a schimbat aproape deloc de atunci, marcată de negarea oricărei responsabilități pentru eșecurile din 7 octombrie.
Refuzul autointitulatului "Domnul Securitate" din Israel de a-și asuma vina contrastează puternic cu cel al IDF, unde ofițeri superiori au demisionat din cauza eșecului de a opri cel mai grav atac terorist din istoria țării.
Generalul-maior Aharon Haliva, care a fost comandantul serviciilor de informații militare ale IDF, a anunțat în mod discret în aprilie că va demisiona. În zilele de după 7 octombrie, el a recunoscut că a existat un "eșec al serviciilor de informații" în faptul că nu a detectat planurile de atac. Haliva a devenit primul oficial de rang înalt care a acceptat responsabilitatea pentru deficiențe, dar nu și ultimul.
În iunie, șeful diviziei Gaza a IDF, generalul de brigadă Avi Rosenfeld, a declarat, de asemenea, că va demisiona. Într-o scrisoare publică, el a spus: "Toată lumea trebuie să își asume responsabilitatea pentru rolul său". Este de așteptat ca și alți oficiali militari de rang înalt să demisioneze la încheierea campaniei IDF în Gaza.
Fostul șef al Statului Major al IDF, Gadi Eisenkot, membru al cabinetului de război al Israelului până la demisia sa la începutul acestei luni, a declarat că toți cei care se află într-o poziție de conducere trebuie să demisioneze, inclusiv cei din "Comandamentul de Sud (al IDF), Direcția de Informații Militare, șeful Statului Major al IDF, șeful Shin Bet, ministrul apărării, prim-ministrul".
Eisenkot a declarat pentru postul de știri Channel 12 din Israel: "Eșecul este atât de mare încât niciunul dintre ei nu mai poate rămâne în funcție".
Dar, în condițiile în care nu se întrevede un sfârșit clar al războiului, această responsabilizare va întârzia probabil să apară.
Editor : A.C.
