Exclusiv Ambasador: În decembrie, 1.600 de români au primit cetățenie în Irlanda. Muncitorii sunt foarte bine protejați de lege
Culoarea verde, castele bântuite, pub-uri în care se bea bere şi engleza vorbită cu un accent inconfundabil. Irlanda poate fi descrisă doar cu aceste exemple, dar ar fi nedrept. Irlandezilor le datorăm puţin din celebritatea noastră internaţională, pentru că un autor de-al lor a scris Dracula. Dar lumea se schimbă datorită oamenilor, nu vampirilor. Leopold Bloom este un personaj creat de scriitorul James Joyce. Iar Bloomsday, evenimentul care îi poartă numele, se sărbătoreşte în 60 de ţări. De ce ne interesează în secolul XXI, când trăim atâtea crize simultan, o poveste din veacul trecut? Pentru că este despre umanitate. Ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Paul McGarry, a vorbit despre toate acestea într-un interviu acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”.
Ce este și cum s-a născut Bloomsday?
Dacă de Saint Patrick's Day toată lumea poartă ceva verde, de Bloomsday sunt doar câţiva care se îmbracă în costume de început de secol XX. Este un omagiu adus unui irlandez obişnuit, care trăieşte o zi obişnuită, dar plină de sentimente amestecate. Personajul Leopold Bloom din romanul „Ulise” a lui James Joyce este un excelent exemplu despre cum poate fi înţeleasă umanitatea. Lumea celebrează şi în zilele noastre această subtilitate, nu doar prin costumaţii speciale, ci mai ales prin lecturi publice din cartea lui James Joyce.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Începem discuția noastră cu ceva atipic pentru diplomație, pentru că vom vorbi puțin despre Bloomsday. Este povestea unui irlandez obișnuit, dintr-o zi obișnuită, în Irlanda, dar cu multe ramificații, subiecte: relația dintre creștini și evrei este despre iubire, despre trădare, este despre eșec și multe alte teme. Să spunem pe scurt că este despre umanitate. De ce avem nevoie de Ziua lui Bloom (Bloomsday), în secolul XXI?
Paul McGarry, ambasadorul Irlandei la București: Asta chiar este o întrebare bună. Pentru că Bloomsday și Leopold Bloom, personajul din romanul Ulise, este despre umanitate, așa cum ai spus tu. Și ceea ce ne dă James Joyce (n.r.- autorul romanului „Ulise”) este o privire interioară asupra modului în care gândește un om, moment cu moment, nici măcar oră cu oră, ci chiar moment cu moment, ce este în mintea unui om. Și s-a spus despre Ulise că prin acest personaj (n.r. Leopold Bloom) oamenii primesc o privire spre umanitate și spre cum funcționează de fapt oamenii. Și de fapt, asupra confuziei din gândurile oamenilor, faptul că nu toată lumea are certitudini asupra a aceea ce gândește. Oamenii au de regulă o mulțime de gânduri care le trec prin minte în același timp. Dacă înțelegem oamenii cu ajutorul lui Ulise, vom înțelege de fapt mai bine umanitatea. Iar dacă înțelegem umanitatea, atunci o putem ierta. Iar dacă iertăm omenirea, atunci putem interacționa și colabora împreună pe o bază mai solidă. Cred că aceasta este lecția din romanul „Ulise” și este ceva ce Joyce ne aduce din vremea lui și încă funcționează. Cred că aceasta este de fapt o lecție foarte bună și pentru lumea modernă.
Trei partide negociază pentru un guvern
Irlanda trebuia să aibă un nou guvern după alegerile pe care le-a avut în februarie, dar pandemia a împiedicat şi derularea firească a politicii. Acum au reînceput negocierile între trei partide care au primit de la electorat cam acelaşi număr de voturi. Deşi au doctrine rivale, vor trebui să lucreze împreună pentru că aşa a decis poporul.
Cristina Cileacu: Să sperăm că lumea modernă se va înțelege mai bine, dar să trecem la politică, pentru că suntem la emisiunea „Pașaport diplomatic”, deci nu putem discuta prea mult despre literatură, din păcate. Guvernul țării dvs este încă în negocieri, pentru că ați avut alegeri în februarie, dar între timp pandemia a preluat controlul lumii și deci guvernul țării dvs este încă negociat între cele mai importante partide. Care este situația actuală în această privință?
Paul McGarry: Situația este de fapt că electoratul care a votat pentru aceste partide, nu a dat doar unuia singur un mandat ca să guverneze. Așa că ne-am trezit cu un Parlament destul de divizat. Și a fost treaba politicienilor să lucreze împreună și să încerce să formeze un guvern din aceste segmente politice. Iar acest lucru este evident foarte greu, atât din cauza pandemiei și a dificultății de a purta aceste negocieri în timpul unei situații precum cea prin care am trecut, dar și pentru că agenda fiecărui partid trebuie să se adapteze la cele cu care negociază ca să facă parte din guvern. Deci avem trei partide care negociază în prezent, iar temele sunt foarte dificile, pentru că temele care ne privesc pe toți acum sunt dificile. Iar o parte dintre ele au de a face cu agenda noastră pentru următorii 5 ani și agenda europeană pentru următorii 5 ani și despre cum asigurăm tranziția țării și a economiei prin aceste timpuri schimbătoare. Va fi deci un proces dificil și deja durează de câteva luni. Cred că așteptările sunt ca să se ajungă la o concluzie în următoarele două săptămâni, dar este un proces politic și aceste lucruri sunt mereu dificil de anticipat.
Slăbiciunile Irlandei în vremea pandemiei
Premierul Irlandei, Leo Varadkar, este de profesie medic. În vârful pandemiei de Covid-19, mergea în fiecare weekend să lucreze alături de foştii lui colegi, în spital. Statisticile spun că românii şi irlandezii au trecut cam la fel prin încercarea infecţiilor cu virusul corona.
Cristina Cileacu: În vremea pandemiei multe chestiuni și-au schimbat direcția, dar de asemenea, fiecare țară din lume și-a descoperit slăbiciunile. În cazul Irlandei, care sunt slăbiciunile descoperite?
Paul McGarry: Cred că așa cum au fost și alte țări, nu am fost complet pregătiți pentru o pandemie și cred că este corect să spun că au fost lucruri pe care am fi putut să le facem mai bine la început. Cred că unul dintre lucrurile despre care știm și pe care îl considerăm o slăbiciune - și în astfel de vremuri poate fi o slăbiciune - este că suntem o societate foarte deschisă și o țară foarte deschisă. Și suntem și foarte conectați la lume. Și avem legături foarte strânse cu restul Europei, cu SUA și este foarte dificil să schimbăm asta, iar această conectivitate este puterea noastră în termeni economici, în ceea ce privește modalitățile noastre de a lucra, ca stat, în fiecare zi. Dar în vremea pandemiei poate fi o slăbiciune, pentru că suntem foarte deschiși.
Cred că pandemia ne-a învățat multe despre societate. Şi mai cred că societatea irlandeză a fost mai atentă la ea în acest timp. Am avut o coordonare bună pe perioada pandemiei, din partea tuturor partidelor politice, trebuie să spun asta, dar şi din partea oamenilor care au considerat că cea mai bună abordare a fost cea recomandată de autorităţi la momentul acela şi oamenii s-au adaptat foarte bine. Cam aici suntem şi când vom ieşi din această situaţie vom şti care sunt punctele tari şi cele slabe ale economiei noastre şi cum facem să ne revenim, într-o manieră care să fie corectă pentru toţi. Cam acesta este planul pentru viitor.
Punctele forte ale economiei irlandeze
IT, telecomunicaţiile şi industria farmaceutică sunt punctele forte ale economiei irlandeze. Dar, chiar şi aşa, viitorul nu sună prea bine. Estimările sunt că şomajul va ajunge la 22%, iar proporția este foarte mare pentru o ţara ca Irlanda.
Cristina Cileacu: Dacă aţi pomenit economia, este o predicţie legată de pierderea de locuri de muncă din ţara dvs, care spune că vârful va fi aproape de 22% şomaj. În urmă cu 10 ani ţara dvs ajunsese la 15% şi a fost destul de greu de ţinut sub control. Credeţi că noul guvern va găsi soluţii pentru revenirea din această situaţie care se anunţă a fi dificilă pentru Irlanda?
Paul McGarry: Acel 15% la care te referi a fost în vremea crizei financiare şi de fapt, în 6-7 ani ai acelei crize financiare am redus procentul cam la 5-6% şomaj. Deci economia irlandeză a fost destul de rezistentă în vremuri dificile. Iar natura economiei irlandeze sugerează că vom putea să ne revenim şi din această situaţie. Nu aş spune că rapid, dar într-o perioadă de timp rezonabilă. Economia noastră de astăzi este esenţial bazată pe internet şi telecomunicaţii, industria farmaceutică, echipamente medicale, agricultură, o economie agricolă foarte bine dezvoltată. Aşa că eu cred că avem instrumentele şi mecanismele economice ca să reuşim. Dar suntem o economie foarte deschisă, 90% din ceea ce producem exportăm. Aşa că suntem foarte dependenţi de revenirea economiei internaţionale şi de revenirea economiei europene. De aceea suntem foarte mulţumiţi că economia europeană va primi o injecţie semnificativă de fonduri în perioada următoare şi aşa ar trebui ca economia europeană să îşi revină mai rapid decât atunci când a trecut prin ultima criză financiară.
Bani gratis sau credite returnabile?
Bani gratis sau împrumuturi returnabile? Aceasta este principala discuţie între statele membre UE despre ajutorul financiar pe care Europa îl pregăteşte pentru ea însăşi. Certitudinea pe care o au toate ţările blocului comunitar este că niciuna dintre economiile lor nu poate funcţiona individual. Aşadar s-a făcut un prim pas pentru găsirea soluţiei la această dilemă.
Cristina Cileacu: În interiorul Uniunii Europene este această dezbatere între „ţările frugale” şi restul statelor, legat de acest ajutor financiar pe care urmează să îl primim. Să fie acţiuni şi granturi sau mai degrabă credite pe care să le returnăm? Care este poziţia Irlandei în această dispută?
Paul McGarry: Cred că Irlanda vrea să vadă o revenire economică sustenabilă. Iar pentru asta trebuie să fie şi granturi, şi credite, trebuie să fie un amestec. Şi pentru o parte din ele trebuie să fie un transfer mai mare spre economiile care sunt stricate consistent. Nu ajută pe nimeni o situaţie în care economiile nu îşi revin. Aşa că este în interesul comun să vedem că economiile îşi revin. Dar toate acestea vor fi obiectul unor negocieri. Fără îndoială că acestea sunt chestiuni mai dificile pentru nord-europeni, pentru sud-europeni, pentru noi toţi. Iar găsirea amestecului perfect va fi un proces dificil. Dar Irlanda se va dedica complet în toate propunerile care vin de la Comisia Europeană. Cred că acesta este începutul unui proces, cred că este baza unui acord care va fi găsit şi Irlanda vrea să fie parte din această soluţie.
Un „divorț” care se anunță urât
Brexitul nu merge prea bine. După ce Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană la începutul acestui an, au început negocierile pentru aranjamentele de după „divorţ”. Iar Irlanda şi Irlanda de Nord sunt într-o poziţie diferită faţă de restul statelor.
Cristina Cileacu: Dacă privim în afara Uniunii Europene, spre Marea Britanie, vedem derularea negocierilor pentru Brexit şi dacă îi ascultăm pe negociatori, ştirile nu sunt prea bune. (...) Care ar fi efectul unei ieşiri fără acord de schimb comercial pentru Irlanda şi Irlanda de Nord, dacă acest lucru se va întâmpla?
Paul McGarry: Negocierile, negocierile comerciale şi relaţiile viitoare vor fi mereu dificile şi dacă ne uităm şi la cei doi ani şi jumătate de discuţii pentru acordul de ieşire propriu-zisă. Deci, să rezolvăm atâtea într-o perioadă de timp scurtă va fi o provocare uriaşă. Nu cred că este nicio surpriză că suntem într-un punct dificil al negocierilor. Pentru Irlanda, avem protocolul irlandez pentru acordul de ieşire şi asta ne oferă o siguranţă pentru relaţiile viitoare ale insulei Irlanda. Toată munca noastră pentru acel acord de ieşire a fost pentru asigurarea păcii pe insula Irlanda, asta incluzând economia, relaţia dintre Nord şi Sud şi dezvoltarea economiei irlandeze într-o manieră sustenabilă. Va fi susţinută în întregul proces al Brexit. Şi avem această siguranţă. Deci, cu acestea îndeplinite, vom avea o economie irlandeză, una a Nordului, una a Sudului, pe care le vom putea adapta la piaţa unică şi este în interesul nostru să ne asigurăm că avem o piaţă unică europeană puternică şi că ea este protejată. Cred că marea întrebare în toată povestea este cum vor face comerţ cu Marea Britanie în viitor? Iar pentru Irlanda, asta este ceva foarte important, evident. Dar nu este o importanţă la fel cu cea de acum mulţi ani, când economia irlandeză era dependentă aproape integral de economia Marii Britanii. De când suntem membri UE, economia noastră s-a diversificat enorm, acum doar 16% din exporturile irlandeze merg în Marea Britanie. Din acele exporturi, majoritatea sunt agricole și deci, în special economia agricolă a Irlandei ar fi fost afectată. Iar asta înseamnă că ar fi Irlanda rurală afectată de orice situație dificilă de schimb comercial cu Marea Britanie. Așa că suntem nerăbdători să ne asigurăm că va fi un rezultat bun al acestor negocieri. Dar suntem categoric de partea UE, în aceste negocieri. Deci ne uităm la UE, lucrăm cu echipa de negocieri a UE și este important să avem o rezolvare pentru toate acestea.
Irlanda, atrăgătoare pentru români
Românii aleg în continuare Irlanda pentru a merge la muncă, chiar şi în vreme de pandemie. Din fericire, nu au fost înregistrate cazuri de sclavie modernă în cazul lucrătorilor de la noi care lucrează în fermele irlandezilor.
Cristina Cileacu: În zona rurală a Irlandei, dacă tot ați pomenit-o, putem vedea chiar și acum, în perioada în care se circulă mai puțin, mulți muncitori migranți români. Ei călătoresc din România, spre fermele irlandeze, să facă treabă acolo. În același timp, în aceeași perioadă am văzut în toată Europa multe cazuri de sclavie modernă. Cum sunt muncitorii protejați în Irlanda?
Paul McGarry: În primul rând, ar trebui să spun despre comunitatea de români din Irlanda că este una foarte apreciată.
Cristina Cileacu: Și este și mare.
Paul McGarry: Și este și mare. Dar mai este și problema că pentru foarte multă vreme, Irlanda a fost o țară monoetnică. Nu am avut oameni din afara țării care să trăiască în Irlanda. Cam în ultimii 20 de ani populația noastră s-a diversificat și acum cam 16% din cei care trăiesc în Irlanda au fost născuți în afara insulei Irlandei. Aceasta a fost o adaptare a Irlandei la primirea oamenilor din afară.
Trebuie să spun că românii sunt foarte bine integrați în Irlanda. Avem în fiecare an o ceremonie de primire a celor care vor să ia și cetățenia irlandeză. Ultima ceremonie a fost în decembrie și al treilea cel mai mare grup din cei de acolo erau români. Cred că în acel moment cam 1.600 de români au primit cetățenia irlandeză. Iar asta spune multe despre cât de bine se simt românii în Irlanda și cât de bine se integrează în Irlanda.
O altă latură a acestei chestiuni sunt drepturile muncitorilor și cred că lucrătorii din Irlanda sunt foarte bine protejați de lege și de toate instituțiile care se ocupă de acest domeniu și nu cred că m-am intersectat cu situații în care să existe plângeri despre muncitorii români care să fi fost tratați diferit de cei irlandezi. Și cred că așa și trebuie să fie.
Un alt lucru bun, atât pentru România, cât și pentru Irlanda, este că acum avem români care au lucrat pentru companii irlandeze în Irlanda, vin în România și deschid filiale ale acelor companii în România. Deci, am fost foarte mulțumit să...
Cristina Cileacu: În mod special în IT.
Paul McGarry: În IT. Am fost la Cluj, în ianuarie, pentru prima aniversare a unei companii în România și erau 30 de oameni acolo și 200 de oameni în Irlanda. Dar cercetarea și dezvoltarea pentru companie se făcea la Cluj, iar operațiunile propriu-zise se fac în Irlanda. Deci, aceasta este un exemplu de situație în care câștigă toți și sperăm că va fi un model viitor pentru creșterea relațiilor noastre.
Ce face un ambasador în România
Cristina Cileacu: Sunteți ambasador în România și ați ajuns aici în vremuri interesante, apoi a venit și pandemia și nu ați apucat să faceți prea multe. Dar pentru restul misiunii dvs aici, care sunt planurile?
Paul McGarry: Am ajuns aici în septembrie anul trecut. Și primele mele întâlniri au fost în zona de afaceri, comunitatea de afaceriști irlandezi și m-am ocupat de creșterea acestor afaceri și acesta este unul dintre motivele pentru care am fost la Cluj, în ianuarie. Aceste lucruri vor face parte și din misiunea mea viitoare, dezvoltarea relațiilor în continuare, cele de afaceri, dar și cele culturale, pentru că eu cred că avem o înțelegere profundă între cultura irlandeză și cea română și cred că acesta a fost un avantaj și înainte și aș vrea să duc aceste lucruri mai departe.
Bloomsday se sărbătoreşte şi în România, de câţiva ani. Chiar dacă acum suntem încă în pandemie, aniversarea va avea loc din nou şi toată lumea este invitată.
Cristina Cileacu: Am început discuția noastră cu Bloomsday și este o zi aniversată în toată lumea, dar mai puțin în România. Deci, aveți un plan și pentru asta de asemenea?
Paul McGarry: Bloomsday se aniversează în 200 de țări din toată lumea. Sunt fericit că și aici putem lucra cu Institutul Cultural Român la un proiect care cred că va fi potrivit cu perioada pandemiei, pentru că avem un program online, în care s-au implicat câțiva artiști mari români. Marcel Iureș, Adrian Petrescu, Ionuț Pascu, care vor evolua la ICR, va fi un program online pe care îl vom lansa la 16 iunie, de Bloomsday.
Vom face și un eveniment la librăria Cărturești de pe Lipscani, unde va lectura din romanul Ulise Ada Galeș, minunata actriță română, și va fi și Adrian Petrescu, care va interpreta câteva piese. Sperăm că vom avea un eveniment frumos la Cărturești în seara zilei de 16 iunie. Vom avea și afișe în stațiile de metrou din București și sperăm să mai facem un eveniment și la Sibiu, puțin mai târziu, tot în luna iunie, care va face referire tot la Bloomsday.
Va fi și un film internațional pe care îl facem cu segmente din toată lumea și Ada Galeș a citit și pentru el. Sper că oamenii vor înțelege mai bine ce înseamnă Bloomsday, atât asocierile muzicale cu această zi, cât și lecturile din romanul Ulise.
Cristina Cileacu: Vă urez un Bloomsday fericit, nu știu dacă se spune așa, dar asta este ideea.
Paul McGarry: Așa se spune, un Bloomsday fericit și ție!
Editor web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
