Franța: România ne-a ajutat să facem să treacă regula cu respectarea statului de drept la adoptarea bugetului UE
Preşedintele Emmanuel Macron promovează o doctrină prin care Europa să devină o voce mai puternică în politica externă mondială. Iar asta se poate întâmpla doar dacă statele membre ale blocului comunitar aleg să vadă dincolo de interesele individuale şi se gândesc la binele comun. De altfel, Uniunea Europeană tocmai a arătat că poate vorbi pe o singură voce, de curând, când a luat o decizie istorică privind bugetul pe următorii şapte ani şi fondul de relansare economică. Laurence Auer, noul ambasador al Franţei în România, spune într-un interviu pentru Digi24 că decizia - luată nu fără emoții - a fost posibilă și grație ajutorului României, care a sprijinit ideea condiționării fondurilor de respectarea statului de drept.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Doamnă ambasador Laurence Auer, bine aţi venit la „Paşaport diplomatic”.
Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România: Mulţumesc pentru invitaţie, este primul interviu pe care îl acord pentru o televiziune românească şi sunt foarte fericită că este în franceză.
Când Europa decide să îşi arate forţa, o face în stil mare. Cea mai recentă întrunire a unui Consiliu European, adică a şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre, s-a încheiat cu o listă consistentă de decizii. Avem buget pentru următorii şapte ani, un fond important pentru revenirea economiilor afectate de pandemie, o ţintă clară pentru reducerea emisiilor de gaz de seră, dar şi hotărâri despre Brexit şi sancţiuni impuse Turciei. Până şi condiţia primirii banilor europeni cu respectarea valorilor statului de drept a fost acceptată de toată lumea, inclusiv de Ungaria şi Polonia, ţările care contestau acest factor. Doar că nu prea se înţelege cum se va pune în practică noua regulă.
Merite recunoscute pentru președinția germană a UE
Cristina Cileacu: Consiliul European a ajuns în cele din urmă la un acord pentru bugetul pentru următorii şapte ani şi de asemenea, pentru fondul de relansare economică. Ce se întâmplă cu reforma Uniunii Europene, pentru că partea legată de utilizarea fondurilor europene cu respectarea statului de drept nu este încă prea clară?
Laurence Auer: Este o decizie a Consiliului European care a fost dificil de luat. Ştii că pregătirea pentru acest Consiliu a fost subiectul multor discuţii şi trebuie să-ţi spun că suntem fericiţi şi mândri şi mai ales recunoaştem munca preşedinţiei germane (n.r. a UE), care a reuşit să ajungă la acest acord asupra bugetului european. În orice caz este un buget european unic, excepţional. Avem cadrul financiar multianual, care a fost deja validat în luna iulie, dar avem şi cea de-a doua facilitate, cea a fondurilor pentru relansare, jumătate din ea o luăm şi jumătate o dăm mai departe, care permite Uniunii Europene să facă faţă pandemiei.
Este ceva unic în istoria Uniunii Europene, este o mobilizare care va permite la un moment dat sistemelor economico-sociale să prezinte proiecte, în baza acestui plan, pentru rezilienţa socială, educativă, sanitară. Este un buget care va permite de asemenea pregătirea infrastructurilor necesare pentru relansarea economică şi în această privinţă cred că România va avea o parte importantă din aceste 750 de miliarde de euro, pentru relansare.
Este de asemenea o decizie care trebuie salutată, pentru că România ne-a ajutat să facem să treacă regula cu respectarea statului de drept. Această condiţionare pentru respectarea statului de drept este indispensabilă. A fost deja hotărâtă în iulie şi acum a fost formalizată sub forma unei clauze, care clarifică lucrurile din regulamentul financiar. S-a căzut de acord cu Ungaria şi Polonia, după cum ştii şi încă o dată spun că preşedinta Consiliului, dna Angela Merkel, a jucat un rol important şi din fericire am ajuns la un acord, pentru că am fi putut să deblocăm creditul din martie, aprilie. Este primul buget care se va cheltui în 2021, în timpul pandemiei şi este esenţial.
Angela Merkel, înlocuită de Emmanuel Macron în fruntea UE?
Polii informali de putere ai Uniunii Europene sunt Germania şi Franţa, respectiv liderii celor două ţări. În vreme ce Angela Merkel se pregăteşte să iasă din scena politică, Emmanuel Macron vrea să reinventeze lumea şi pune în dezbaterea publică europeană teme care să facă Europa mai puternică în lume.
Cristina Cileacu: Uniunea Europeană spune că vrea să fie o voce mai puternică în lume, dar membrii ei au interese separate, care permit greu obţinerea unei poziţii comune. Angela Merkel se pregăteşte să îşi încheie cariera politică şi UE pierde un lider cu greutate. Poate fi președintele Macron cel care va reuşi să facă vocea europeană să răsune în politica externă mondială?
Laurence Auer: Înainte de toate, preşedintele Republicii, Emmanuel Macron, va avea aceeaşi sarcină, să prezideze Consiliul European începând din 2022. Nu spun că vom face lucrurile la fel de bine ca Germania, dar în orice caz vom fi acolo ca să ne asumăm responsabilitatea. În acelaşi timp, ştiţi că lumea a evoluat, în cadrul multilateral vom regăsi SUA alături de noi în chestiunile legate de climă, noul preşedinte ales a spus că va reveni şi în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, deci anul 2021 este dedicat integral ieşirii din pandemie şi luptei împotriva pandemiei, folosind instrumente multilaterale. Faptul că Uniunea Europeană a luat această decizie asupra bugetului său, ne permite să privim şi să avansăm împreună în mai multe chestiuni care apar şi mai ales în cele legate de schimbările climatice. Este a doua decizie a Consiliului European de săptămâna trecută. Ne-am luat un angajament extrem de ambiţios, alături de România, insist să spun, pentru că este o chestiune foarte curajoasă, pentru care merită creditul ansamblul statelor membre şi preşedinţia germană: am decis să reducem cu 55% emisiile de gaz de seră, până în 2030, în loc de 40%. Trebuie să spun că toată această luptă, pandemia, dar şi schimbările climatice arată că Uniunea Europeană lucrează pentru provocările globale şi a luat toate aceste decizii săptămâna trecută. Poate vom reveni asupra terorismului, pentru că s-au luat şi decizii legate de interzicerea unor site-uri care incită la terorism, ceva ce pentru Franţa este foarte important. Bineînţeles că ne-a fost teamă, pentru că a fost un Consiliu European dificil, dar la lista provocărilor globale adaug şi terorismul.
Franţa şi problema terorismului
Terorismul este nu doar fenomenul de pe urma căruia Franţa a suferit enorm în ultimii ani, dar şi un subiect pe care preşedintele Macron vrea să îl aducă atenţia lumii tocmai pentru că extremismul trebuie combătut în egală măsură peste tot. Francezii lucrează acum la un nou proiect de lege care să reducă mult din cauzele care duc la comportamente radicale. Iar lucrurile se fac cu multă fineţe, pentru ca nimeni să nu poată specula că această lege ar fi împotriva religiei.
Cristina Cileacu: Franţa luptă împotriva islamismului extrem şi lucrează la o nouă lege pentru asta. Despre ce este vorba şi ce reacţie a avut comunitatea musulmană din Franţa la această propunere?
Laurence Auer: Da, este o lege care a fost prezentată cu titlu de proiect în faţa consiliului de miniştri, miercurea trecută. Deci este un proces care a fost lansat. Ştii, avem deja o lege în Franţa, din 9 decembrie 1905 (n.r. separarea bisericii de stat) şi un secol mai târziu, doar un secol, noul proiect de lege va reafirma anumite principii. Este aşadar o lege care nu evocă deloc islamul, care nu face referire la religie, este o lege pentru Republică, sunt principii pentru Republică. Bineînţeles că această lege va atinge religia, pentru că va reaminti principiile vechi de un secol, separarea statului de religie, dar în al doilea rând va da guvernului posibilitatea să controleze anumite lucruri. Mă refer la şcoli, dar şi la finanţări (n.r. ale moscheilor) şi în fine, ai dreptate, va atinge o parte din lupta împotriva terorismului, pentru că, dar este ceva pentru a doua parte a legii, este de exemplu o propunere de proiect de lege care prevede controlul finanţărilor care vin din străinătate pentru asociaţii franceze şi de exemplu, ce este sub 10.000 de euro va fi controlat de stat. Deci, prima parte reafirmă separarea bisericii de stat şi a doua parte este despre un control mai bun asupra şcolilor, lăcaşelor de cult şi asociaţiilor religioase, culturale şi aşa mai departe. Este, cred, interesant. Nu este nicio implicare internaţională, este o lege franceză, nu este ceva asemănător măsurilor antiteroriste pe care le luăm la nivelul Consiliului European.
Cristina Cileacu: Istoria terorismului este veche, dar acum trăim în epoca în care extremiştii se luptă cu necredincioşii, iar comunităţile sunt tot mai divizate de diferite ideologii. Sunt soluţii pentru aceste probleme?
Laurence Auer: Lume globalizată, criză, criză regională repetată, după cum ştim, deci o fragmentare a comunităţilor şi o răspândire extremă a tuturor ideologiilor, cred că sunt motive pentru care noi, în Franţa, suntem pentru multilateralism şi pentru diversitatea culturală. Să vorbim, să înţelegem mai bine, să dialogăm. Pandemia a lovit dur în toate acestea şi a trebuit să luăm măsuri care ne-au restrâns libertăţile şi capacitatea de mişcare, de călătorie, de dialog. Trebuie deci să fim tot mai atenţi la aceste ameninţări. Bineînţeles, noi avem această responsabilitate în cadrul ONU, unde avem operaţii de menţinere a păcii, suntem în Mali, suntem constant preocupaţi de ceea ce se întâmplă în Nagorno-Karabah, dar trebuie să spunem că nu suntem singuri. Poziţia Franţei a fost mereu pentru solidaritate, am avut multe, multe, multe discuţii cu colegii mei diplomaţi români, asupra acestor dosare. Trebuie să se înţeleagă şi să se aprecieze ameninţarea, care trebuie separată. Nu este aceeaşi pentru toate statele. De aceea, atunci când am făcut foaia de parcurs bilaterală am vrut un dialog strategic, care a inclus şi aceste subiecte în discuţiile noastre obişnuite.
Repararea unei relații care a suferit avarii
Colegiul Electorilor a decis oficial că Joe Biden este cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Asta nu înseamnă că efectele deciziilor părtinitoare luate de administraţia actuală în relaţia cu Uniunea Europeană vor dispărea rapid. Lecţia oferită de preşedintele Donald Trump este că nu trebuie să laşi niciodată garda jos, chiar dacă discuţi cu un aliat istoric.
Cristina Cileacu: Donald Trump nu a avut o relaţie obişnuită cu Uniunea Europeană şi noua administraţie Biden promite să revină la o legătură clasică. Cum este mai bine: să reparăm sau să refacem relaţia ca să fie mai puternică pe viitor?
Laurence Auer: Trebuie să reluăm firul relaţiilor transatlantice, lucru care a fost prevăzut. Preşedinţia slovenă a Uniunii Europene va lucra pe acest dosar, după preşedinţia portugheză a UE, se va lucra pe acordul dintre Uniunea Europeană şi SUA. Asta vizează mai ales relaţiile comerciale. Dar trebuie să spun, pentru că sunt franţuzoaică, că avem această relaţie istorică şi profundă cu SUA. Ştii că fără SUA nu am fi reuşit să eliberăm Franţa în 1944. Americanii sunt cei care au venit să elibereze coastele franceze şi avem această relaţie din vremea marchizului Lafayette, de mai bine de două secole. Aş spune că pe lângă această agendă şi aceste lucruri care sunt complexe, nu avem autoritatea să judecăm ceea ce poporul american a ales şi tranziţia care va urma. Noi vrem o relaţie bună cu SUA şi vrem această relaţie pentru că lumea multilaterală depinde de asta, crizele regionale depind de asta, ajutorul pentru dezvoltare. Sâmbăta trecută a fost aniversarea Acordului de la Paris. Franţa a coprezidat alături de Regatul Unit această ceremonie. Ne-am reamintit de angajamentele Acordului de la Paris: să ne gândim la ţările aflate în nevoie şi care nu au aceleaşi posibilităţi de a avea economii care să nu mai producă dioxid de carbon, acest flagel care până la urmă va pune în pericol planeta. Ne-am asumat, la Paris, să ajutăm aceste ţări.
Permanenta reaşezare a relaţiilor cu China
2020 este anul în care lumea a devenit mai atentă la China şi a văzut mai mult din ce şi cum poate să facă această putere mondială pentru propriile scopuri. Americanii au decis deja ce fel de relaţie vor avea cu chinezii, Europa încă ezită, pentru că este mai atentă la nuanţe.
Cristina Cileacu: China ştie ce vrea şi îşi urmează planul. Statele Unite au deja o poziţie foarte clară în privinţa Chinei. Uniunea Europeană are, ca de obicei, poziţii diferite pentru că toată lumea are un interes. Care este poziţia Franţei în privinţa acestei legături?
Laurence Auer: Cu Acordul de la Paris ne amintim de China şi India, care sunt printre ţările cu cele mai mari emisii de gaz cu efect de seră, fac parte din Acordul de la Paris. Asta arată în cele din urmă importanţa menţinerii acestui aspect multilateral. Bineînţeles, nu suntem atenţi doar la această chestiune a climatului. Lucrăm cu China pe subiecte dificile. Aş reaminti desele declaraţii ale preşedintelui Republicii despre situaţia drepturilor omului, Hong Kong, uigurii, care sunt o minoritate în China şi asupra cărora se fac presiuni de asimilare şi desigur, există şi dosarul european, mai ales cel comercial. Ce vreau să spun aici este că avem în spectrul relaţiei cu China, pe lângă pandemie, puncte care sunt fundamentale pentru viitorul lumii şi vom reveni mereu asupra acestor chestiuni legate de valori, de respect al drepturilor individuale, al individului. În România cunoaşteţi aceste lucruri foarte bine, după căderea comunismului. Deci, agenda de discuţii despre climă este un lucru, dar mai sunt şi celelalte.
Cum se raportează Franța la Rusia și Turcia
Rusia şi Turcia au interese geopolitice, care ba sunt comune, ba se bat cap în cap. Cert este că metodele prin care vor să le atingă încalcă legi internaţionale. Franţa şi Turcia şi-au deteriorat destul de mult relaţia în acest an. În privinţa Rusiei, preşedintele Macron are un plan pe termen lung, doar că realităţile din teren îi cam strică socotelile.
Cristina Cileacu: La începutul acestui an, Emmanuel Macron a declarat că Europa ar trebui să aibă o relaţie mai bună pe termen lung cu Rusia. Recent, preşedintele francez a acuzat Rusia şi Turcia că promovează sentimente antifranceze, în Africa. Deci, care este abordarea cea mai bună în cazul Rusiei?
Laurence Auer: Mai întâi trebuie să punem în context ceea ce a spus preşedintele Republicii şi nu cred că a vorbit în afara acestui context. Contextul particular pe care l-a evocat când a pronunţat această idee, când a vorbit despre Rusia şi Turcia, a fost foarte clar. Suntem în această situaţie din cauza crizei care este astăzi în regiune. Deci, în regiune avem două conflicte care sunt foarte importante, care au cerut să facem coaliţii: ceea ce se întâmplă în Siria şi pe de altă parte, un conflict sângeros, un război în Nagorno-Karabah. Trebuie să facem distincţii pentru că Franţa este copreşedintele grupului de la Minsk şi lucrăm acum la situaţia din Karabah pentru a impune un armistiţiu de încetare a focului, iar cele două părţi sunt angajate să facă asta. În ceea ce priveşte Turcia, lucrurile sunt diferite. Ştii că în cazul Turciei, Consiliul European a votat o serie de sancţiuni. Noi am spus din octombrie, dacă Turcia va continua să conteste suveranitatea Ciprului şi Greciei şi să producă tensiuni în Mediterana de Sud, vor fi sancţiuni.
Ambasador nou, misiune nouă în România
Cristina Cileacu: Sunteţi noul ambasador al Franţei în România şi chiar dacă aţi venit aici în vremuri pandemice, sigur aveţi planuri pentru întreaga misiune de la Bucureşti. Care sunt acelea?
Laurence Auer: În primul rând, pandemia este o provocare. Am responsabilitatea să protejez colegii, să evit contactele inutile şi în acelaşi timp să răspund comunităţii franceze, care este importantă, şi unui mediu economic franco-român, care este esenţial. Trebuie să facem să funcţioneze şi să avanseze noile investiţii, să avanseze, pentru că fac recrutări şi trebuie încă o dată să protejez stagiarii, pe cei nou veniţi, să informez, să asigur o legătură permanentă, chiar în această dimineaţă am discutat cu Raed Arafat, ca să explicăm unora şi altora, din ambele ţări, care este situaţia pandemiei. Este o provocare, nu ascund că uneori trebuie să şi renunţ. Până acum am făcut doar trei deplasări.
Ne-am schimbat metodele, de exemplu, cursurile de limbă, care sunt acum în format digital, cluburile de afaceri la fel, de asemenea, cinematograful Elvira Popescu este, din păcate, închis, deci am dezvoltat lucruri online, iar acestea vor rămâne. Este cazul ca lumea să realizeze că în materie de educaţie am creat lucruri, am venit cu plus valoare şi în particular legat de digitalizare, Franţa îşi doreşte mult ca această chestiune să avanseze.
Vrem să ajutăm la nivel bilateral ca industriile creative şi culturale româneşti să găsească o piaţă şi să valorificaţi tot ceea ce ştiţi să faceţi excepţional de bine.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
