Preşedintele american Joe Biden va ţine joi, la ora 13:00 GMT (ora 15.00- ora României) discursul inaugural al unei reuniuni virtuale numite Summitul pentru Democraţie, la care participă prin videoconferinţă 111 lideri din întreaga lume, transmite Reuters.
Casa Albă a spus că summitul din acest an se va concentra pe trei subiecte cheie ale democrației:
- apărarea împotriva autoritarismului;
- combaterea corupției;
- promovarea respectării drepturilor omului.
Statele Unite speră că evenimentul va da un impuls democraţiei internaţionale ameninţate de numărul tot mai mare de conducători autoritari. Oficialii de la Washington au promis un an al acţiunilor după summitul prin videoconferință care se desfășoară joi și vineri.
Pregătirile au fost însă umbrite de întrebări privind meritele democratice ale unora din participanţi şi de reproşuri din partea unor ţări care nu au fost invitate, transmite Agerpres.
Uzra Zeya, subsecretar de stat pentru securitate civilă, democraţie şi drepturile omului în cadrul Departamentului de Stat, a declarat că summitul va reuni atât democraţii recunoscute, cât şi unele în curs de dezvoltare. Acestea vor fi ajutate să ofere rezultate popoarelor respective într-un „moment de gândire democratică”, a arătat ea.
Reuters evidențiază că summitul va fi un test pentru afirmaţia făcută de președintele Biden în februarie, în primul său discurs ca președinte privind politica externă a SUA. Actualul lider de la Casa Albă a promis atunci că va readuce Statele Unite în poziţia de lider global, pentru a se confrunta cu forţele autoritariste conduse de China şi Rusia.
La conferinţă nu au fost invitaţi reprezentanţii Moscovei şi Beijingului. Drept urmare, mass-media de stat chineză și rusă au început să lucreze în exces pentru a denigra summitul pentru democrație al administrației Biden, considerând proiectul „irelevant”.
O serie de tweet-uri de la diplomați chinezi fac referire la eveniment ca fiind un „așa-numit” summit al democrației, în timp ce un comentator politic rus care scrie într-un ziar chinez de stat a comparat inițiativa SUA cu „o stăpână a unui bordel, care predă o lecție morală unor eleve”.
Propaganda chineză și rusă în raport cu acest summit reflectă anxietatea lui Xi Jinping și Vladimir Putin față de eforturile SUA de a aduna un sprijin global pentru normele democratice și de a izola potențial Beijingul și Moscova în acest proces, spun experții în propagand consultați de CNN.
„China și Rusia văd în această inițiativă o nouă ocazie de a denigra abordările Occidentale față de marile dosare politice ”, a declarat Jessica Brandt, director de politici pentru Inițiativa de Inteligență Artificială și Tehnologie Emergentă la Brookings Institution din SUA.
În contextul evenimentului, chiar Washingtonul este vizat de îndoieli privind forţa democraţiei americane. Preşedintele are probleme cu aprobarea programelor sale de către Congresul SUA, marcat de polarizare, iar predecesorul său la Casa Albă, Donald Trump, a contestat rezultatul alegerilor de anul trecut, demers care a dus la asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului, sediul puterii legislative.
Lista de invitaţi publicată luna trecută include însă ţări ai căror conducători au fost acuzaţi de grupări pentru drepturile omului că manifestă tendinţe autoritariste. Printre aceștia se numără liderii politici din Filipinele, Polonia ori Brazilia.
Totodată, Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus, aflată în prezent în exil după ce Alexandr Lukașenko a fraudat alegerile în defavoarea sa, a primit invitația președintelui american Joe Biden pentru a participa la Summitul Democrației din decembrie.
De asemenea, la summit a fost invitat Taiwanul, ceea ce a iritat China, care consideră insula cu regim democratic o parte a teritoriului său. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a afirmat că invitarea Taiwanului arată că SUA folosesc democraţia doar ca „acoperire şi instrument pentru promovarea obiectivelor lor geopolitice, pentru oprimarea altor ţări, pentru divizarea lumii şi în folosul propriilor interese”.
Înaintea summitului, SUA au anunţat sancţiuni împotriva unor oficiali din Iran, Siria şi Uganda, pe care îi acuză de oprimarea popoarelor respective, şi împotriva unor persoane pe care le consideră legate de corupţie şi de bande de infractori din Kosovo şi America Centrală.
Oficialii americani speră să obţină la întrevederi sprijin pentru iniţiative globale cum ar fi utilizarea tehnologiei şi angajamente publice precise de ameliorare a unor democraţii, înainte unui summit cu participare fizică programat spre sfârşitul anului viitor.
Annie Boyajian, directoare pentru reprezentarea intereselor în organizaţia non-profit Freedom House, a declarat că videoconferinţa are potenţialul de a stimula democraţiile cu probleme să funcţioneze mai bine şi de a promova coordonarea între guvernele democratice. „Dar o evaluare completă nu va fi posibilă decât după ce aflăm ce angajamente se iau acolo şi cum vor fi implementate în anul care urmează”, a adăugat aceasta.
Zeya a afirmat că societatea civilă va contribui la responsabilizarea ţărilor, inclusiv a Statelor Unite. Ea a refuzat însă să dezvăluie dacă Washingtonul va anula invitaţiile liderilor care nu îşi îndeplinesc promisiunile.
Directoarea din Washington a organizaţiei pentru drepturile omului Human Rights Watch, Sarah Holewinski, a apreciat că o condiţionare a invitaţiilor la summitul din 2022 de respectarea angajamentelor este singura modalitate de a obţine progrese din partea naţiunilor. Altfel, a spus ea, unii „vor susţine drepturile omului doar din vorbe şi vor face promisiuni pe care nu intenţionează să le respecte”. Ea este de părere că „aceştia nu trebuie invitaţi din nou”.
Summitul democrațiilor din SUA, un moment al schimbării
„Numărul de țări care suferă de „eroziune democratică” nu a fost niciodată la fel de mare ca acum”, arată raportul din 2021 al Institutului Internațional pentru Democrație și asistență electorală din Stockholm (IDEA). Acesta arată că 70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic, fiind înregistrate în multe state regresele în domenii precum independența guvernamentală și judiciară, dar și libertatea presei și drepturile omului.
Pentru un prim summit „există motive întemeiate pentru a avea o gamă largă de actori prezenţi deoarece permite un schimb mai bun de idei”, a declarat înainte de publicarea listei, Laleh Ispahani din partea Open Society Foundation.
În opinia sa, mai degrabă decât să facă din acest summit o întâlnire anti-China sau anti-Rusia, „ceea ce ar reprezenta o oportunitate pierdută", preşedintele Joe Biden trebuie să profite de aceste întâlniri care vor reuni atât lideri cât şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru „a aborda criza reprezentată de declinul sever al democraţiei în întreaga lume, inclusiv în cazul unor modele relativ puternice, precum Statele Unite".
Acest summit este organizat în contextul în care democraţia a suferit multe eşecuri în ultimele luni în ţări în care SUA şi-au pus mari speranţe: Sudan şi Myanmar, teatre ale unor lovituri de stat militare, Etiopia, pradă unui conflict ce riscă să ducă la dezintegrare sau chiar Afganistan, unde talibanii au revenit la putere ca urmare a retragerii americane, după 20 de ani de eforturi de democratizare.
De asemenea, Statele Unite au fost înscrise pentru prima dată pe lista „democraţiilor în regres", în principal din cauza degradării din perioada administraţie Trump, potrivit raportului IDEA. De altfel, președintele american Joe Biden a spus în cadrul summitului G7 din Marea Britanie, care s-a desfășurat în iunie, că democrațiile occidentale sunt într-o cursă în care concurează cu guverne autocratice.
În lumina a cum a reușit pandemia să afecteze democrațiile, summitul din decembrie este o oportunitate pentru țările democratice de a fi îndrăznețe și de a regândi instituții democratice vechi de secole, a punctat Casas-Zamora, secretarul general al IDEA.
Editor : Marco Badea
