Comerțul masiv de narcotice de pe tot continentul alimentează niveluri „fără precedent” de violență. Copiii trag în alți copii cu arme de asalt. Adolescenții descarcă cocaină din containerele din porturi. Aceasta este noua realitate pentru părți ale Europei care e decimată de numărul record de narcotice ilicite care se revarsă în și dinspre continent. O piață a drogurilor care valorează astăzi zeci de miliarde de euro alimentează bandele care folosesc niveluri „fără precedent” de violență, avertizează Europol, conform Politico.
Concluziile au fost dezvăluite la o conferință de presă susținută de agenția europeană de aplicare a legii, Europol, și de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA), unde a fost conturată cea mai recentă imagine de ansamblu asupra pieței europene a drogurilor, evaluată la aproximativ 30 de miliarde EUR pe an.
Importurile de cocaină și exporturile de ecstasy au atins fiecare cifre record în 2022. Majoritatea violențelor sunt legate de cocaină și canabis, spun agențiile.
Deși autoritățile nu au furnizat statistici cu privire la amploarea problemei, Alexis Goosdeel, directorul OEDT, a declarat că Europa înregistrează acum un nivel de violență legat de traficul de droguri asemănător cu cel din America Centrală.
„Face parte din realitatea de zi cu zi din Uniunea Europeană”, a spus el.
Directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, a declarat: „Am găsit chiar săli de tortură în UE”.
„Nu am mai văzut asta până acum. Metoda acesta a fost folosită în America Latină, dar nu în UE”, a spus ea la conferința de presă.
De Bolle nu a precizat cazul la care se referea, dar a existat o singură descoperire raportată public a așa-numitelor containere de tortură în Europa, lângă portul Rotterdam, în 2020. Mai mulți bărbați au fost condamnați la închisoare în legătură cu acel caz.
Chris Dalby, directorul companiei de consultanță din Țările de Jos „World of Crime”, a declarat pentru POLITICO că, deși este „imposibil să știm” cât de răspândite sunt camerele de tortură în Europa, cazul a fost „cu siguranță un semnal de alarmă cu privire la extinderea tot mai mare a bandelor violente în Europa.”
O altă preocupare în creștere este vârsta celor care lucrează pe piețele ilicite.
Bandele din Marsilia angajează din ce în ce mai mult adolescenți ca să anunțe prezența poliției sau pentru a vinde droguri, ceea ce duce la uciderea copiilor între ei cu arme de asalt AK-47. Autoritățile din porturile Anvers și Rotterdam au prins zeci de adolescenți plătiți pentru a extrage încărcături de cocaină din containerele de transport maritim.
„Familii întregi trăiesc din veniturile pe care le obțin prin tinerii care lucrează pentru grupuri criminale”, a spus De Bolle de la Europol.
Cum poate răspunde Europa la traficul de droguri
Răspunsurile oficiale au fost mixte, unii politicieni cerând sentințe mai aspre și bugete de securitate mai substanțiale, în timp ce alții susțin că interzicerea drogurilor pur și simplu nu funcționează și că a sosit momentul legalizării pieței.
„Reglementarea pieței, monopolurile guvernamentale sau furnizarea în scopuri medicale sunt doar câteva dintre alternativele posibile, nu neapărat exclusive”, a scris primarul Amsterdamului Femke Halsema într-un articol de opinie din ianuarie pentru The Guardian, avertizând că Țările de Jos riscă altfel să se transforme într-un „narco-stat”.
Belgia și președinția sa a Consiliului UE au condus abordând o cale mai tradițională, concentrându-se pe întărirea securității în porturi și pe stimularea colaborării cu sectorul privat prin noua-creată Alianță Europeană a Porturilor.
Ministrul belgian de Interne Annelies Verlinden a călătorit în Bolivia în februarie, unde a semnat o declarație comună cu țările din America Latină „pentru a aborda în mod eficient toate aspectele problemei globale a drogurilor” în următorii cinci ani.
Cu toate acestea, unele țări din America Latină, printre care Columbia și Ecuador, au sugerat că liderii europeni ar trebui să privească mai aproape de casă. Orașe precum Bruxelles, Amsterdam, Lisabona și Tarragona au printre cele mai mari rate de consum de cocaină pe cap de locuitor de pe pământ, conform cifrelor EMCDDA.
Este o responsabilitate de care europenii ar trebui să fie conștienți, a spus Goosdeel, chiar dacă a subliniat că consumatorii de droguri nu ar trebui neapărat tratați ca infractori.
„Nu este timpul să lansăm o luptă împotriva consumatorilor. Este o luptă pentru a ne proteja cetățenii”, a spus el.
Editor : M.I.
