Rușii sunt suspectați că încearcă să mobilizeze forțat inclusiv prizonieri de război ucraineni, pentru a lupta împotriva forțelor Kievului, o practică similară celei folosite de armata sovietică în Al Doilea Război Mondial și care încalcă principiile Convenției de la Geneva, conform datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Concomitent, șefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, și au cerut oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid „excesele, care au alimentat furia publică.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că forțele ruse ar putea pregăti inclusiv o mobilizare cu forța a prizonieriilor de război ucraineni pentru a-i obliga să lupte pentru Rusia, împotriva Ucrainei.
„Presa de stat din Rusia a relatat că prizonierii de război ucraineni deținuți în lagărul de la Olenivka «au solicitat» autorităților Republicii Populare Donețk să le permită să lupte în batalionul de voluntari cazaci «Bogdan Hmelnițki» al DNR”, se arată într-un raport ISW.
ISW notează că o astfel de deczie ar reprezenta o încălcare a Convenției de la Geneva, care prevede că niciun prizonier de război nu poate fi trimis sau deținut în niciun moment în zone din prima linie a frontului și nu trebuie „să fie angajat la munci care sunt de natură nesănătoasă sau periculoasă".
Decizia lui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a generat proteste în întreaga Rusie. Recent, au apărut imagini video cu o bătaie în orașul rus Omsk între bărbați recrutați în armată și poliția locală.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Poliția încerca să-i forțeze pe bărbați să urce în autobuze, a relatat jurnalistul agenției de presă Reuters, care a distribuit videoclipul. Putin a anunțat mobilizarea a cel puțin 300.000 de ruși care au făcut serviciul militar obligatoriu, dar nu toți cei chemați la arme sunt în această situație.
Mobilizarea a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere.
De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă, informează Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Șefii Legislativului de la Moscova, furioși pe modul în care se desfășoară mobilizarea în Rusia
Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare.
Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare.
„Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate”, a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia - care, potrivit acesteia, poartă „întreaga responsabilitate” pentru punerea în aplicare a apelului - ea a scris: „Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală”.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare proprie.
„Se primesc plângeri”, a spus el. „Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată..... Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile”.
Editor : Mihnea Lazăr
