Berlinul trebuie să schimbe modul în care tratează China, pe măsură ce Beijingul se întoarce pe o cale politică „marxist-leninistă”, a scris joi cancelarul german Olaf Scholz într-un articol de opinie pentru Politico Europe și ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Liderul guvernului federal al Germaniei și-a apărat călătoria pe care o face vineri în China, dar a subliniat că companiile germane ar trebui să ia măsuri pentru a reduce „dependența riscantă” în lanțurile de aprovizionare industriale, în special în ceea ce privește „tehnologiile de ultimă generație”. Vizita cancelarului Scholz vine după ce a permis companiei de stat chineze Cosco să intre în participație la un terminal din portul Hamburg. Administrația SUA a fost iritată, iar Verzii (parteneri de coaliție) privesc cu suspiciune scurta călătorie a cancelarului. De altfel, ministrul german de externe a cerut săptămâna aceasta o „nouă strategie mai asertivă faţă de China”.
În articolul său de opinie, Olaf Scholz a menționat că președintele chinez Xi Jinping a urmărit în mod deliberat o strategie politică de a face companiile internaționale să se bazeze pe China.
„Rezultatul Congresului Partidului Comunist care tocmai s-a încheiat este lipsit de ambiguitate: Declarațiile marxism-leninismului ocupă un spațiu mult mai larg decât în concluziile congreselor anterioare... Pe măsură ce China se schimbă, modul în care ne raportăm la China trebuie să se schimbe, de asemenea”, a scris Scholz.
În ultimii ani, Germania s-a confruntat cu critici dure pentru că a făcut presiuni asupra Europei să accepte energia rusească, ceea ce a dus în final la o strategică dezastruoasă ce a generată dependența blocului comunitar de gazul rusesc.
Berlinul trebuie acum să răspundă la sugestiile potrivit cărora face exact aceleași greșeli, depinzând de China ca bază de producție și partener comercial.
În timp ce Olaf Scholz a semnalat o notă de precauție față de China, el a fost departe de a sugera că Germania este aproape de o schimbare majoră în relațiile sale în mare parte confortabile cu China.
Germania nu vrea un nou Războiului Rece
Într-adevăr, actualul lider al guvernului federal german a adus în atenție ceea ce spunea și predecesoarea sa, Angela Merkel, insistând că Statele Unite (nenumite, dar evident identificate - n .red.) nu ar trebui să atragă Germania într-un nou Război Rece împotriva Beijingului.
„Germania, care a avut o experiență atât de dureroasă de divizare în timpul Războiului Rece, nu are niciun interes să vadă apariția unor noi blocuri în lume”, a scris Scholz în articolul său.
Totodată, cancelarul german a ținut să precizeze că „China, o țară cu 1,4 miliarde de locuitori și o mare putere economică, va juca un rol cheie pe scena mondială în viitor”.
Scholz: Ascensiunea Beijingului nu justifică „apelurile unora de a izola China”
Într-o critică puțin acoperită la adresa politicilor Washingtonului, Scholz a spus că ascensiunea Beijingului nu justifică „apelurile unora de a izola China”.
În mod esențial, cancelarul german a insistat că scopul nu a fost „decuplarea” – sau ruperea legăturilor de producție – de China. El a adăugat, totuși, că ia „în serios” o afirmație a președintelui Xi conform căreia obiectivul Beijingului este „să întărească dependența lanțurilor internaționale de producție față de China”.
Scholz se află vineri la Beijing, într-o vizită care durează 11 ore. Este primul lider occidental care se întâlnește cu Xi după ce liderul chinez a fost reales pentru al treilea mandat. De asemenea, Scholz este și primul lider din grupul G7 care vizitează China de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.
Cancelarul a încercat, de asemenea, să contracareze criticile conform cărora călătoria sa subminează o abordare europeană comună față de China.
Potrivit oficialilor francezi, președintele Emmanuel Macron a propus ca el și Scholz să-l viziteze împreună pe Xi pentru a demonstra unitate și pentru a arăta că Beijingul nu poate diviza țările europene, punând interesele lor economice unele împotriva altora.
Liderul german a respins această abordare. „Politica germană privind China poate avea succes numai atunci când este încorporată în politica europeană privind China”, a scris Scholz.
„În perioada premergătoare vizitei mele, am colaborat strâns cu partenerii noștri europeni, inclusiv cu președintele Macron, precum și cu prietenii noștri transatlantici”, a adăugat liderul german.
Germania nu vrea „o ordine mondială sinocentrică”
Scholz a spus că dorește ca Germania și UE să coopereze cu o Chină în ascensiune, inclusiv în problema importantă a schimbărilor climatice.
În același timp, cancelarul german a avertizat Beijingul că nu ar trebui să urmeze politici care generează o „dominare hegemonică chineză” sau chiar „o ordine mondială sinocentrică”.
Scholz a îndemnat, de asemenea, China să-și oprească sprijinul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei și să ia o poziție mai critică față de Moscova. „Ca membru permanent al Consiliului de Securitate [Națiunilor Unite], China poartă o responsabilitate specială”, a scris cancelarul german. „Cuvintele clare adresate de la Beijing la Moscova sunt importante – pentru a ne asigura că Carta Națiunilor Unite și principiile acesteia sunt respectate”, a mai spus Scholz.
Ministrul german de Externe cere o „nouă strategie mai asertivă faţă de China”
Conform Deutsche Welle, ministrul german de Externe Annalena Baerbock a făcut apel la o „nouă strategie faţă de China”, care să fie mai asertivă, punând presiune asupra cancelarului Olaf Scholz înaintea vizitei sale la Beijing.
„Acum este crucial să clarificăm în China mesajele pe care le-am convenit împreună în acordul de coaliţie”, a menţionat Annalena Baerbock.
„După cum se ştie, am declarat clar în acordul de coaliţie că Beijingul este partenerul nostru în problemele globale, că nu ne putem separa într-o lume globalizată, dar că Beijingul este, de asemenea, un concurent şi un rival sistemic tot mai mare”, a adăugat şefa diplomaţiei germane.
Ea a subliniat și că politica faţă de China va fi bazată pe „această înţelegere strategică”, iar Berlinul îşi „va alinia cooperarea cu alte regiuni ale lumii”.
„Am spus clar că noi, ca guvern federal, scriem o nouă strategie pentru China”, a mai spus ministru lde externe de la Berlin.
Declaraţiile Annalenei Baerbock reflectă fricţiunile din coaliţie după decizia de săptămâna trecută a guvernului de a autoriza compania chineză Cosco să cumpere un pachet de acţiuni la unul dintre terminalele portuare din Hamburg.
Cancelaria germană ar fi încercat să grăbească încheierea acordului, în pofida preocupărilor partenerilor de coaliţie, inclusiv ale Verzilor şi Partidului Liber Democrat (FDP). În cele din urmă, companiei Cosco i s-a permis să cumpere un pachet de acţiuni mai mic decât era planificat iniţial.
Problema Cosco
Guvernul german a aprobat săptămâna trecută un compromis în disputa privind implicarea companiei chineze de stat Cosco într-un terminal de containere din portul Hamburg.
Guvernul federal a decis să permită Cosco o cotă maximă de 24,9% în terminal. Aceasta înseamnă că grupul chinez este împiedicat să influențeze conducerea companiei de operare.
În special reprezentanții Verzilor din guvernul federal se tem că influența Chinei este prea mare. De fapt, Cosco convenise să cumpere 35 % din operatorul terminalului, cu grupul de logistică HHLA.
SUA a salutat restricțiile guvernului german privind intrarea companiei maritime chineze Cosco în compania de exploatare a unui terminal din portul Hamburg. Drept urmare, compania de stat chineză nu va avea niciun cuvânt de spus în această chestiune, a declarat miercuri un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA. Conform acordurilor, Cosco nu putea dobândi pachetul majoritar.
Washingtonul ar fi transmis prin ambasada din Berlin recomandarea ca firma chineză să nu primească o participație de control în port, potrivit oficialului american, care a vorbit miercuri cu reporterii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung sub condiția anonimatului.
Pragul de 25% nu va putea fi depășit în viitor fără o nouă procedură de revizuire a investițiilor. Ministerul Economiei din Germania transmite că firma chineză Cosco nu va avea voie să își acorde prin contract drepturi de veto în ceea ce privește deciziile strategice de afaceri sau de personal.
„Administrația Biden, la fel ca administrația Trump înaintea ei, lucrează cu guvernele europene pentru a se asigura că investițiile în zone strategice sunt analizate cu atenție și pentru a împiedica puterile autocratice, precum China, să preia controlul”, a scris cotidianul german FAZ.
Joi, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze a afirmat că SUA nu au „niciun drept” să se amestece în cooperarea economică dintre China şi Germania. „Interferenţa Statelor Unite este simptomatică pentru practica acestora de diplomaţie coercitivă”, a declarat Zhao Lijian într-un briefing de presă la Beijing.
„Cooperarea pragmatică dintre China şi Germania este o chestiune a două state suverane, iar Statele Unite nu ar trebui să o atace fără motiv şi nu au dreptul să se amestece şi interfereze”, a mai spus Zhao, cu o zi înaintea vizitei lui Scholz la Beijing.
„China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani”
„China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani. Este clar că, dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe și modul în care tratăm cu China”, a mai spus cancelarul Scholz în articolul său de opinie.
Potrivit publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, Scholz se poziționează împotriva decuplării economice de China, dar este de părere că dependențele unilaterale ar trebui eliminate.
„Acolo unde au apărut dependențe riscante - de exemplu cu materii prime importante, unele pământuri rare sau anumite tehnologii viitoare - companiile noastre își extind acum, pe bună dreptate, lanțurile de aprovizionare. Le sprijinim, de exemplu, prin noi parteneriate cu furnizorii de materie primă", a spus Scholz.
Acesta a anunțat că nu vrea să ignore „problemele dificile” în discuțiile sale cu conducerea chineză. „Aceasta include respectul pentru libertățile civile și politice și drepturile minorităților etnice, de exemplu în provincia Xinjiang”.
„La fel ca SUA și multe alte țări, urmărim o politică de 'o singură China'. Cu toate acestea, asta înseamnă că status quo-ul poate fi schimbat doar pașnic și prin acord reciproc”, a concluzionat Scholz.
Totodată, el s-a declarat îngrijorat de situația tensionată din Taiwan, care se consideră un stat independent, însă este considerat de China ca parte a statului chinez.
Oficiul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului acuză conducerea chineză că i-a suprimat pe uigurii predominant musulmani, din Xinjiang. Guvernul de la Beijing respinge acuzațiile.
Toți ochii pe Olaf Scholz
The Guardian scrie că Scholz va călători cu o delegație de directori generali din sectorul privat. Aceștia reprezintă, printre alții, gigantul din industria chimică BASF și producătorii de automobile Volkswagen și BMW, cele trei companii care au dominat anul trecut investițiile europene pe piața chineză.
„Decizia de a călători la Beijing cu o delegație de lideri ai industriei este problematică”, a spus Noah Barkin, expert în relații chinezo-germane la firma de cercetare americană Rhodium Group. „Este dificil să transmiteți mesaje dure cu privire la Rusia, Taiwan și drepturile omului în timp ce directorii tăi stau în camera de alături și vor să vorbească despre investiții”, a mai spus Barkin.
Tot Barkin spune că „este de înțeles că Merkel a respectat o politică de angajament cu China la sfârșitul mandatului său. Este mai puțin de înțeles că Scholz se întoarce la această strategie după mai puțin de un an la putere”.
Publicația Foreign Policy notează că oricât de scurtă este călătoria, atenția internațională este uriașă. Scholz este primul șef de guvern occidental care îl vizitează pe președintele Xi Jinping, după realegerea sa în funcția de șef al Partidului Comunist. Fiecare cuvânt, fiecare gest la Beijing al cancelarului va fi cântărit - de aliații din Uniunea Europeană, de SUA și nu în ultimul rând de partenerii de coaliție de la Berlin.
Va aborda suficient de clar opresiunea uigurilor? Cum reacționează el la gesturile de amenințare chineze față de Taiwan? Va critica problema represiunii împotriva opoziției din Hong Kong? Cum se va referi la disputa privind influența chineză asupra infrastructurii critice din Germania și Europa? Va rămâne Scholz pe calea predecesoarei sale, Angela Merkel, care era orientată spre pragmatism și cooperare? Sau își finalizează punctul de cotitură mult-anunțat în politica față de China?
O escaladare a tensiunilor dintre Beijing și vest, care ar putea implica sancțiuni împotriva companiilor europene active în China, nu ar afecta doar industria auto și chimică a Germaniei. Bunuri în valoare de 246,1 miliarde de euro au fost tranzacționate între Germania și China în 2021, făcând din China cel mai important partener comercial al celei mai mari economii a Europei pentru al șaselea an consecutiv.
Când vine vorba de materii prime care sunt esențiale pentru economia digitală și tehnologiile de energie regenerabilă, Germania și restul Europei depind încă în mare măsură de capacitatea Chinei de a extrage magneziu și pământuri rare sau de a rafina litiul, manganul și nichelul. O invazie chineză a Taiwanului ar putea distruge planurile germane de extindere a mașinilor electrice, a fermelor eoliene și solare.
Având în vedere un astfel de scenariu, analiști spun că reducerea vulnerabilităților strategice ale Germaniei în China ar trebui să fie o chestiune de maximă urgență.
La o dezbatere recentă organizată la Berlin privind politica externă, șeful de cabinet al lui Scholz, Wolfgang Schmidt, și-a exprimat scepticismul profund față de ideea „că ar trebui să ne decuplăm” de China. „Dar există pericolul ca China să facă asta. Însă acest ar sărăci întreaga lume, inclusiv China”, a ținut să precizeze acesta.
Ce ar trebui să facă Olaf Scholz, conform Foreign Policy:
- ar trebui să clarifice faptul că Beijingul plătește un preț politic pentru că continuă să-l sprijine pe Putin, chiar dacă acesta amenință cu război nuclear;
- ar trebui să-l împingă pe Xi în timpul vizitei pentru a reitera angajamentul Chinei în declarația din ianuarie a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite conform căreia „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”;
- ar trebui, de asemenea, să semnaleze în mod clar că poziția din ce în ce mai agresivă a Beijingului împotriva Taiwanului este inacceptabilă și că Germania este unită alături de parteneri care au aceleași opinii pentru a descuraja orice atac chinez asupra Taiwanului;
- ar trebui să se pronunțe în mod clar împotriva represiunii din Tibet, Xinjiang și Hong Kong – dincolo de a se baza pe declarația sa clară despre Xinjiang din timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU din septembrie;
- ar trebui să semnaleze angajamentul de a europeniza consultările guvernamentale pe care Germania este programată să le organizeze cu China în ianuarie 2023;
- ar trebui să semnaleze dorința europeană de a coopera cu China în ceea ce privește criza climatică, protejând în același timp propria sa industrie a tehnologiei curate de concurența neloială;
- ar trebui să abordeze în mod clar preocupările pe care companiile germane le au în legătură cu un sistem din ce în ce mai totalitar care pune ideologiile peste interesele economice.
Editor : Marco Badea
