Germania a decis să-și consolideze controalele la frontiera cu Polonia și Cehia, pentru a lupta mai eficient împotriva imigrației ilegale. Numărul solicitanților de azil e în creștere, iar Germania vrea să se asigure că ține situația sub control. Decizia vine cu doar o zi înainte de reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles, unde se va discuta despre problema migrației.
Germania susține că această consolidare a controalelor va consta în acțiuni ale poliţiei ”flexibile şi mobile în locuri care se schimbă”. Noile măsuri urmează să intre în vigoare ”săptămâna aceasta”, anunţă ministrul german de Interne Nancy Faeser. Obiectivul acestor controale este ”să exercite o presiune maximă în căutarea traficanţilor” şi ”să protejeze persoanele care traversează adesea în mod clandestin frontierele, fără apă şi aproape fără aer”, subliniază ea.
Discuțiile legate de imigraţia de la nivelul UE s-au intensificat în septembrie, în urma unor semnale de alarmă ale unor comunităţi depăşite şi unor controverse cu Italia, un subiect fierbinte în Germania şi care obligă coaliţia guvernamentală de centru stânga să acţioneze.
Poliţia federală a înregistrat aproximativ 71.000 de intrări ilegale în ţară în acest an, precizează într-un comunicat Ministerul de Interne.
Fără controale fixe, deocamdată
Imigranții și solicitanții de azil provin, în special, din țări precum Siria, Afganistan, Turcia şi Irak. Ministrul german de Interne nu a anunţat însă controale fixe, aşa cum cer conservatorii din cadrul Uniunii Creştin Democrate (CDU), principala formaţiune din opoziţie. Ar fi vorba de o măsură excepţională pe teritoriul Uniunii Europene (UE), care nu poate fi luată fără avizul Comisiei Europene.
În acest moment, singurele puncte fixe de control la intrarea în Germania se află la frontiera cu Austria - măsură luat în criza migraţiei din perioada 2015-2016, când prima economie europeană a găzduit peste un milion de refugiaţi. Faeser cere ţărilor de la frontiera externă a UE - inclusiv Italia - ”să apere mai bine frontierele” şi ”să aplice procedurile” prevăzute de Comisie, în contextul unei tensionări a relaţiilor cu Roma în probleme de migraţie.
Berlinul anunţa la mijlocul lui septembrie că nu mai primeşte migranţi provenind din Italia - aşa cum prevede Planul European de Solidaritate - după ce Roma a decis să deroge de la obligaţiile care-i revin de a prelua solicitanţi de azil respinşi în alte ţări.
În lipsa acestei bune cooperări, ”frontierele deschise în interiorul UE sunt un pericol”, avertizează Nancy Faeser. E de precizat, în acest context, că poziția Germania vine cu mai puţin de două săptămâni înaintea unor alegeri regionale cu valoare de test pentru Olaf Scholz, în Bavaria şi Hesse.
Ministrul german de Interne Nancy Faeser candidează din partea Partidului Social Democrat (SPD, centru-stânga) al lui Olaf Scholz în landul Hesse.
Presiune pe Italia
Discuțiile tensionate din interiorul UE sunt alimentate și de poziția Italiei. Guvernul de la Roma, care se confruntă cu un aflux de migranți fără precedent, a adoptata măsuri noi care privesc migranții ilegali ajunși în țară.
133.000 de solicitanți de azil au venit în Italia de la începutul anului, aproape dublu față de anul 2022, iar noile măsuri survin în contextul în care aproape 10.000 de migranţi au ajuns numai săptămâna trecută pe insula italiană Lampedusa, evoluţie care a afectat credibilitatea premierului Giorgia Meloni, care promisese să reducă imigraţia ilegală.
Principala măsură se referă la extinderea perioadei în care migranții ilegali pot fi ținuți în detenție. Astfel, migranţii ilegali aflaţi în aşteptarea repatrierii vor putea fi ţinuţi în detenţie până la 18 luni, faţă de 3 luni în prezent.
De asemenea, Executivul italian va aproba crearea mai multor centre de detenţie în zone izolate. Potrivit legii italiene, migranţii ce urmează să fie repatriaţi pot fi ţinuţi în detenţie dacă ei nu pot fi expulzaţi imediat.
Fuga spre un trai mai bun
Majoritatea migranţilor care se îndreaptă spre Italia fac acest lucru din considerente economice şi de aceea nu sunt eligibili pentru a primi azil. Totuşi, Roma are acorduri de repatriere doar cu unele ţări de unde aceşti migranţi pleacă spre Italia şi, chiar şi în cazurile unde este în vigoare un acord bilateral, poate dura câteva luni până la revenirea persoanelor respective în ţările de origine.
În luna aprilie, guvernul italian a aprobat mai multe măsuri pentru a crea noi centre pentru migranţii care depun cereri de azil şi mai multe centre pentru cei care urmează să fie expulzaţi. Bugetul alocat pentru aceste măsuri era de 20 de milioane de euro pentru o perioadă de doi ani.
Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a vizitat duminică insula Lampedusa alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi i-a cerut Bruxellesului să ajute mai mult pentru soluţionarea problemelor implicate de valul masiv de migranţi ilegali ajunşi în sudul Italiei.
Migrația și solicitările de azil, pe agenda JAI
Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE are lor joi, 28 septembrie, la Bruxelles. Se vor discuta doar subiecte legate de componenta Afaceri interne a Consiliului și vor fi abordate teme precum azilul şi migraţia, combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri, dar consecinţele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Referitor la azil şi migraţie, Consiliul va fi informat cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs, care vizează reformarea legislaţiei UE în acest domeniu.
Va avea loc şi un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei, inclusiv cu privire la cooperarea cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor exercitate de migraţie. În ceea ce priveşte combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri, ordinea de zi cuprinde şi un punct referitor la cooperarea cu America Latină privind aspecte legate de securitatea internă.
Disensiuni în interiorul UE
Potrivit Agerpres, o prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un sistem de solidaritate obligatoriu între statele membre ale UE în cazul unui aflux masiv de migranţi la frontierele unei ţări membre. Textul este blocat în prezent de dezacordurile dintre ţări.
Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.
Recent, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lansat un apel ţărilor membre în vederea ajungerii compromis în acest dosar, subliniind că trebuie depuse toate eforturile în acest scop.
''Nu aş menţiona vreo ţară, ci mai degrabă aş spune că trebuie depuse toate eforturile pentru a debloca orice obstacole de ultim moment'', a afirmat Metsola, care a insistat că este ''esenţial'' ca Europa să rezolve în acest an criza legislativă privind migraţia. Ea a adăugat că vor exista ţări care nu vor dori să accepte noi reguli, dar şi-a exprimat încrederea că în următoarele săptămâni va fi găsită o soluţie.
Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii.
Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a depășit deja 133.000 de migranţi. În 2016, peste 181.000 de persoane, multe dintre ele sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.
O eventuală criză a imigranților prelungește așteptarea României pentru Schengen
Eurodeputatul român Victor Negrescu (S&D) anticipa recent că reuniunea JAI, care are drept punct central pe agendă pactul privind migraţia şi azilul, nu va duce la forma dorită de Italia pe acest subiect. Negrescu consideră însă că România trebuie să folosească acest prilej pentru a prezenta, printre altele, modul cum îşi protejează frontierele, cum gestionează cererile de azil şi cum a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina.
Pe de altă parte, el atrage atenția că tensiunile provocate de criza migranților pot avea efecte negative asupra perspectivei României și Bulgariei de a adera la spațiul Schengen.
„În opinia mea, astăzi, când vorbim, statele membre, o bună parte dintre ele, nu sunt dispuse să fie obligate să preia migranţi şi eu nu cred că se va ajunge la forma dorită de Italia pe acest subiect. Eventual, se va merge către o concluzie generală, ce reia mecanismele actuale, le face mai uşoare şi studiază nişte lucruri care există deja în legislaţia aprobată, dar care nu sunt aplicate. (...) Aşadar, vor fi aprobate nişte chestiuni generale, dar nu cred că vom avea un consens pe subiectul efectiv al distribuţiei refugiaţilor şi migranţilor care ajung în Europa”, a declarat miercuri Victor Negrescu, citat de Agerpres.
Potrivit eurodeputatului social-democrat, discuţia despre migraţie, pe de o parte, polarizează foarte mult dezbaterea din jurul subiectului reprezentat de protecţia frontierelor.
„Sunt abordări politice diferite şi creează foarte multe tensiuni, ceea ce este dăunător pentru o discuţie privind extinderea Schengen în România şi Bulgaria, chiar dacă România şi Bulgaria nu sunt responsabile pentru aceste probleme şi chiar dacă România şi Bulgaria pot oferi soluţii, aşa cum am făcut-o în cazul refugiaţilor din Ucraina. Deci chiar dacă n-avem nicio legătură, acest subiect poluează dezbaterea de interes pentru România”, a mai spus Negrescu.
Editor : Ciprian Ioana
