Bugetul care să rezolve problema datoriei Franței include un impozit pe profiturile celor mai mari companii, scrie Politico. Noul guvern francez va prezenta planuri pentru reducerea cheltuielilor publice și creșterea taxelor pentru afacerile și gospodăriile cele mai bogate din Franța, într-un buget conceput în așa fel încât să abordeze preocupările legate de datoria „colosală” a țării.
Michel Barnier, noul prim-ministru desemnat, va publica proiectul de lege joi seara — iar Politico a obținut în exclusivitate un document care detaliază elementele cheie ale acestui plan. Noua administrație intenționează să reinjecteze 60,6 miliarde de euro în visteria statului, în mare parte prin reduceri de cheltuieli. Creșterile de taxe asupra afacerilor și asupra celor mai bogați francezi vor reprezenta, de asemenea, o parte importantă a pachetului, conform documentului.
De la numirea sa de către președintele Franței luna trecută, Barnier a făcut din punerea în ordine a finanțelor țării o prioritate principală, angajându-se să ia măsuri pentru a aborda deficitul bugetar anual și pentru a respecta regulile de cheltuieli ale UE până în 2029. Franța se confruntă cu o procedură numită „deficit excesiv” la Bruxelles și are termen până pe 31 octombrie să prezinte un plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar în următorii ani.
Conform documentului de la Trezoreria Franței, planul include majorări de taxe de 19,4 miliarde de euro și reduceri de cheltuieli de 41,3 miliarde de euro. Eliminarea anumitor credite fiscale sau reduceri de taxe planificate vor fi clasificate ca parte a reducerilor de cheltuieli.
2 miliarde euro din creșterea de taxe
Pentru a evita tulburările sociale, o parte semnificativă a poverii fiscale va cădea asupra afacerilor, care se așteaptă să contribuie cu aproximativ 13,6 miliarde de euro la planul de reducere a deficitului numai prin taxe. Acest lucru include 8,5 miliarde de euro printr-un „impozit excepțional pe profiturile marilor companii”. Se așteaptă ca încă două miliarde de euro să vină din creșteri de taxe care, conform ministrului adjunct al bugetului, Laurent Saint-Martin, vor viza doar „cei mai bogați” — doar 0,3% din gospodăriile franceze.
Povara fiscală ar trebui să fie mai ușoară pentru cei care câștigă mai puțin, deși planul de a amâna o majorare a pensiilor bazată pe inflație din ianuarie până în iulie 2025 ar putea stârni controverse.
Planurile de a crește taxele sau de a anula reducerile de taxe introduse de Emmanuel Macron de la alegerea sa în 2017 au provocat nemulțumiri în rândul susținătorilor săi. Unii, inclusiv fostul ministru de interne și lider politic Gérald Darmanin, au amenințat chiar să voteze împotriva bugetului.
„Când iei toboganul creșterii taxelor, toată lumea ajunge să fie lovită la final”, a spus duminică Darmanin.
Taxele mai mari, o măsură temporară
Noua administrație a promis că aceste creșteri de taxe vor fi temporare și că sunt necesare din cauza situației bugetare grave a Franței. Deficitul bugetar ar putea ajunge la 6% din PIB în 2024 — mult peste prognoza oficială anterioară de 5,1%.
O notă de analiză de la Trezoreria Franței, care a fost utilizată pentru a redacta bugetul și obținută de Politico, a subliniat că sunt necesare „economii de mare amploare” pentru „a stopa deteriorarea conturilor publice”.
Guvernul Barnier, susținut de un grup restrâns de parlamentari de centru și de dreapta care nu deține majoritatea în Adunarea Națională, va trebui probabil să invoce un mecanism constituțional controversat pentru a adopta măsurile. Procedura permite guvernului să evite un vot, cu excepția cazului în care o moțiune de cenzură este adoptată în termen de 48 de ore pentru a aproba legislația. Aceasta înseamnă că și-ar putea pune supraviețuirea în joc pe baza acestei legi bugetare și va fi deosebit de vulnerabil la cererile partizane.
Editor : Ana Petrescu