Republica Moldova este o țară cu o diversitate etnică foarte ușor de remarcat, în special în centrele urbane, unde românii majoritari trăiesc alături de ucraineni, ruși și găgăuzi. Dar războiul din Ucraina a dat complet peste cap echilibrul șubred care exista înainte de februarie 2022. Indiferent de cum se va termina războiul, acesta va avea consecințe existențiale pentru micul stat care își dorește să se alăture Uniunii Europene, scrie Foreign Policy.
Convingerile politice în Moldova sunt și ele extrem de diversificate: de la dorința de unire cu România la nostalgia sovietică și de la patriotismul prorus la mândria civică pentru o Moldovă independentă și integrată în UE.
Acest peisaj fracturat se reflectă și în geografia țării: încă din primele zile după ce și-a câștigat independența, în 1991, Republica Moldova s-a divizat: avem astfel regiunea separatistă prorusă Transnistria, unde se află în continuare 1.500 de militari ai Moscovei, respectiv Găgăuzia, o regiune care și-a proclamat autonomia în 1995, locuită preponderent de găgăuzi, o minoritate etnică curtată atât de Moscova, cât și de Ankara,
Pentru Vladimir Putin este prioritar să oprească aderarea Moldovei la UE și integrarea ei cu Occidentul, mai ales după ce UE i-a conferit Moldovei statutul de țară candidată la aderare, după izbucnirea războiului din Ucraina.
Dorințele liderului de la Kremlin sunt, însă, mult mai ambițioase: săptămâna trecută, Rusia și-a atras furia autorităților moldovene după ce a deschis secții de votare în Transnistria pentru ca cei aproximativ 200.000 de ruși din această regiune să poată vota în alegerile prezidențiale din Rusia, organizate în perioada 15-17 martie.
Măsura amintește de primele etape ale procesului de anexare ilegală a teritoriilor ocupate din peninsula Crimeea și alte zone din estul Ucrainei.
„Totul este în joc pentru Moldova acum”, a spus Alexei Tulbure, directorul Institutului de Istorie Orală din Moldova. Dacă există ceva cu care aproape toate popoarele din Republica Moldova, indiferent de ideologia lor politică, sunt de acord, este că ei nu au aproape nicio putere să schimbe soarta țării lor – și, deci, soarta propriului lor viitor.
„Moldovenii respiră în liniște”, spune o zicală ucraineană care ironizează neputința țării vecine.
Dacă armata rusă reușea, în primele luni ale războiului din Ucraina, să invadeze și să ocupe Odesa, toată Republica Moldova era în pericol – trupele transnistrene păreau pregătite să intre în luptă alături de ruși.
Maia Sandu: „Dacă agresorul nu este oprit, el va continua, iar linia frontului se va muta tot mai aproape”
Teritoriul de pe care orice viitor asalt asupra Moldovei se va realiza rămâne, cel mai probabil, cel al Ucrainei. Putin amintește din când în când că Odesa este o țintă militară principală și a sporit atacurile cu rachete lansate asupra acestei zone ucrainene în ultimul timp.
„Dacă Ucraina este înfrântă și Rusia își va crea un coridor spre Transnistria, Moldova practic nu va mai exista ca țară independentă”, a explicat Alina Radu, fondatoarea publicației săptămânale Ziarul de Gardă, pentru Foreign Policy. „Dacă trec râul Nistru ca să ocupe Moldova propriu-zisă, atunci majoritatea populației ar putea fugi în România și alte locuri din Europa.”
Un astfel de scenariu ar distruge cu siguranță orice șansă a Moldovei de a adera la UE sau NATO. După ce a semnat un acord de apărare cu Franța pe 7 martie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a spus președintelui francez Emmanuel Macron că „securitatea noastră comună este în joc. Dacă agresorul nu este oprit, el va continua, iar linia frontului se va muta tot mai aproape. Mai aproape de noi, mai aproape de voi.”
Dacă Rusia ar ocupa Moldova, acest lucru ar deschide o a doua frontieră, de data aceasta, cu acces direct către un stat membru UE. SUA cunosc acest pericol și au mărit ajutorul militar pentru Moldova de la 3 milioane de dolari, în 2022, la 30 de milioane, în prezent.
Ucraina luptă și pentru independența Moldovei, potrivit multor moldoveni, inclusiv Maiei Sandu. „Suntem foarte recunoscători Ucrainei. În acest moment, ea ne garantează nouă libertatea”, a spus și istoricul Ludmila D. Cojocaru, de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.
Lovitură grea pentru conducătorul din umbră al Transnistriei
Înainte de conflictul izbucnit în Ucraina în 2014, oligarhii care conduc Transnistria aveau mână liberă să facă afaceri pe teritoriul ucrainean; acum, Transnistria a devenit dintr-o dată foarte izolată și nu știe cum să iasă din această situație.
Principalul său aliat este departe, iar locuitorii regiunii știu foarte bine că Ucraina ar putea să le ocupe tot teritoriul într-o săptămână, potrivit lui Anatolii Dirun, un fost politician din Transnistria. Proviziile care veneau cândva din Rusia sunt acum blocate de Ucraina, care și-a închis anul trecut granița cu Transnistria – o lovitură grea pentru cartelul mafiot „Șerif” condus de Victor Gușan, unul dintre cei mai bogați oligarhi din spațiul ex-sovietic.
Regimul din Transnistria a făcut un apel firav la ajutor din partea Moscovei pe 28 februarie, dar s-a ferit să îi ceară să intervină militar.
În fapt, mafioții din Transnistria sunt împietriți de frică și încearcă să joace la două capete. Tot comerțul regiunii traversează acum teritoriul controlat de guvernul de la Chișinău și cea mai mare parte a produselor exportate ajunge în UE prin România.
Tot mai mulți transnistreni lucrează, studiază și învață limba română în Republica Moldova – o strategie iscusită a Maiei Sandu de a integra Transnistria înapoi în Moldova.
„Liderii Transnistriei încearcă să fie prudenți întrucât nu prea au de ales”, a spus Oazu Nantoi, parlamentar moldovean din partidul Maiei Sandu.
Cu toate acestea, regimul transnistrean, alături de forțele găgăuze și proruse din restul Moldovei, rămâne îndatorat Moscovei și nu se ferește să contribuie la eforturile Moscovei de a slăbi suveranitatea guvernului moldovean.
Campania Kremlinului de a răsturna guvernul de la Chișinău prinde viteză
Moldova este o țintă ușoară. „Am sperat că războiul va consolida Moldova așa cum a făcut cu populația Ucrainei, să ne aducă pe toți laolaltă. Dar nu s-a întâmplat asta”, a spus Alexei Tulbure. Sondajele arată că aproximativ un sfert din populația țării rămâne prorusă.
Campania rusească de a răsturna guvernul Maiei Sandu a prins și mai mare viteză, pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Republica Moldova, programate în această toamnă - țara va organiza și un referendum pentru aderarea la UE.
România, care a devenit cea mai mare economie din Europa de Est, după Polonia, este în cea mai bună poziție pentru a călăuzi Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Întrebarea este dacă Maia Sandu va reuși să ducă la capăt această misiune fără să destrame, în tot acest timp, țara fragilă pe care o conduce.
Până una alta, războiul care se poartă puțin mai la est îi face misiunea și mai grea și amenință să distrugă țara, indiferent de eforturile depuse de guvernul de la Chișinău.