Mărturii cutremurătoare despre ororile care se petrec într-o închisoare a separatiștilor proruși din Ucraina
Din 2014, de la declanșarea războiului în estul Ucrainei între forțele guvernamentale și separatiștii sprijiniți de Rusia, prizonierii au fost supuși torturii sistematice. Unele abuzuri ar fi avut loc într-o închisoare secretă din Donețsk numită Izoliația. Jurnalistul ucrainean Stanislav Aseiev este printre cei care au suferit înfiorător. Urmăriți un reportaj cu puternic impact emoțional, marca „Focus Europa” - un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Strada Calea Iluminată, numărul 3. Este adresa Izoliația, în traducere - „Izolare”. Pe vremuri, aici era o fabrică de materiale izolatoare. Dar de la începutul războiului, în 2014, locul ar fi fost folosit de separatiștii proruși pentru a tortura prizonieri.
Nici Crucea Roșie, nici alte organizații similare nu au acces regulat aici. Așa că rămân doar mărturiile foștilor prizonieri:
„Șeful Izoliația era din nou beat. A trecut prin toate celulele: atât cele pentru bărbați, cât și cele pentru femei. A bătut pe toată lumea, inclusiv pe mine”, povestește jurnalistul Stanislav Aseiev.
Un medic este prezent întotdeauna. Nu pentru a asista, ci pentru a chinui deținutul
Timp de doi ani, jurnalistul Stanislav Aseiev a relatat sub acoperire, de pe frontul separatist, pentru presa ucraineană. Până în 2017, când a fost deconspirat și a ajuns în Izoliația.
„Procedura este aceeași pentru toată lumea - o pivniță cu o masă metalică în centru. Ești dezbrăcat și te leagă strâns de masă cu bandă adezivă. Apoi ți se pun electrozii. De obicei, unul este atașat de organele genitale, al doilea poate fi introdus în corp - varianta cea mai barbară. Cu toții am auzit țipetele și ajunsesem să știm în funcție de ele de ce parte a corpului fuseseră atașați electrozii”, a relatat Stanislav Aseiev.
El e convins că reputația și o campanie a susținătorilor săi l-au salvat de o soartă și mai crudă. Dar era conștient de ce se întâmpla în închisoare. Suferința altora și-a lăsat amprenta. Prea puțin le păsa gardienilor că va putea să spună lumii despre toate acestea.
O mărturie i-a șocat chiar și pe cei obișnuiți cu ororile conflictului: „Un medic este întotdeauna prezent în timpul torturii și ia parte la aceasta. Fie administrează o injecție, dacă circulația sângelui se oprește, fie îl trezește pe prizonier, dacă acesta e inconștient. Medicul nu asistă, ci participă la tortură”.
În afară de acele momente, spune Stanislav, medicul nu vine niciodată. Colegii de celulă sunt singurii care au grijă de bolnavi și de victimele epuizate de tortură.
Jurnalistul Stanislav Aseiev, eliberat din „Izoliația” în urma unui schimb de prizonieri
Jurnalistul își amintește în special de colegul său Valeri Matiușenko: „Valeri a fost bătut chiar în fața noastră, apoi l-au târât afară pe coridor. L-am auzit urlând, știam că-l electrocutează - nu e greu să-ți dai seama. Când l-au adus înapoi în celulă aveam mai multe coaste rupte, nu putea să stea nici jos, nici în picioare. În mod excepțional, i-au permit să stea întins în pat o zi întreagă”.
Aseiev a fost transferat din Izoliația într-o închisoare oficială abia în toamna anului 2019 - după mai bine de doi ani. La scurt timp, a fost găsit vinovat de extremism și spionaj în favoarea Ucrainei. A fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Câteva săptămâni mai târziu, chiar înainte de Revelion, a fost eliberat ca parte a unui schimb de prizonieri între guvernul ucrainean și separatiști.
Spusele sale sunt confirmate de alți foști prizonieri. ONU a constatat, de asemenea, utilizarea sistematică a „bătăilor, șocurilor electrice, violenței sexuale” și a spus că a existat „o continuă stare de tortură și abuz” în unitatea de detenție.
Așa-numitul ofițer pentru drepturile omului al separatiștilor proruși din Donețk a refuzat să comenteze acuzațiile și nu a răspuns la întrebările noastre.
„Faptul că separatiștii nu permit accesul Crucii Roșii și al ONU în închisori îi obligă pe ei să demonstreze că aceste afirmații sunt false. Dacă nu permit accesul, înseamnă că au ceva de ascuns”, spune Rachel Denber, oficial al Human Rights Watch.
Soția unui deținut politic: „Credeau că va muri. Și abia atunci au început abuzurile”
Înaintea pandemiei de coronavirus, zeci de mii de oameni tranzitau punctul de control Maiorsk dintre teritoriul forțelor guvernamentale și cel al separatiștilor. Astăzi, Tatiana, soția lui Valeri Matiușenko, nu poate înainta mai mult de atât.
„Trăiesc cu speranța că acest conflict se va termina curând și totul va reveni la normal. Că o să-mi iau soțul înapoi și fiul meu va putea să-și îmbrățișeze tatăl. Dar nimic nu va mai fi ca înainte”, mărturisește Tatiana.
Valeri Matiușenko a fost răpit în zona controlată de separatiști în iulie 2017. Soția sa spune că nu a vorbit niciodată public de opțiunile pro-ucrainene. Luni întregi nu a avut nicio veste despre soarta lui.
„A fost dus direct la Izoliația. Era într-o stare atât de proastă, încât ceilalți prizonieri credeau că va muri. Și abia atunci au început abuzurile. Mi s-a spus că prizonierii erau amenințați cu arma să cânte imnul separatist, altfel erau puși să se bată între ei”, spune Tatiana.
Ea știe că soțul său nu mai este în unitatea de detenție Izoliația. Starea lui de sănătate e în continuare foarte proastă, dar separatiștii refuză să-l elibereze sau să-l schimbe cu un alt prizonier. O soluție ar fi presiunea din partea puterilor străine, dar nu prea s-a simțit așa ceva.
„Suntem în secolul XXI și tot ce face Europa e să urmărească în tăcere. Nu există nicio reacție. Europa și organizațiile internaționale nu fac nimic pentru a închide aceste camere de tortură. Cum este posibil? E înfiorător!” - se revoltă Tatiana Matiușenko, soție de deținut politic.
Activiștii pentru drepturile omului spun că abuzuri similare au fost comise de ambele tabere din acest conflict.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
