Şefa guvernului eston Kaja Kallas a anunţat marţi că ţara sa a reuşit să stopeze o operaţiune hibridă a serviciilor de securitate ruse pe teritoriul Estoniei, informează Reuters, preluat de Agerpres.
''Ştim că Kremlinul ţinteşte toate societăţile noastre democratice'', a afirmat Kallas într-o postare pe platforma X (fosta Twitter).
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Estonia a oprit cu succes o operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei pe teritoriul nostru. Știm că Kremlinul vizează toate societățile noastre democratice. Răspunsul nostru: fii deschis și dezvăluie metodele lor. Acesta este modul de a descuraja acțiunile dăunătoare și de a ne face rezistenți”, spune Kallas pe X.
Care a fost scopul „operațiunii hibride”
Postul public de radio eston ERR a relatat că Serviciul de securitate internă (ISS) a arestat zece persoane în cadrul unei anchete penale legate de vandalizarea, anul trecut, a unui automobil aparţinând ministrului de interne eston. ISS crede că acestea au acționat în numele serviciilor speciale ruse.
ISS a transmis marți că scopul operațiunii hibride a fost să semene frica și să creeze tensiune în societatea estonă. Șase dintre deținuți sunt în arest.
„Dovezile sugerează că suspecții au îndeplinit diverse roluri urmând instrucțiunile de la serviciile speciale ruse. De exemplu, au adunat informații necesare pentru a face atacuri și apoi le-au efectuat. Aceștia au fost, de asemenea, încurajați să comită infracțiuni, cum ar fi spargerea geamurilor mașinilor vehiculelor aparținând ministrului de Interne Lauri Läänemets (SDE) și a unui jurnalist și vandalizarea memoriale”, transmite ISS.
Procurorul de stat Triinu Olev a spus că aceasta este o anchetă preliminară și va fi verificată prin proceduri penale. Întrucât procedurile sunt în desfășurare, nu este posibilă dezvăluirea mai multor informații.
„Au fost inițiate proceduri în temeiul Codului Penal, care tratează infracțiunile împotriva securității Republicii Estonia”, a spus Olev. „Nu putem trece cu vederea gravitatea infracțiunii investigate și faptul că, potrivit suspecților, aceștia erau pregătiți să participe la activități împotriva securității Republicii Estonia fără să se gândească la consecințe”.
Cine sunt persoanele arestate
Ea a spus că cei arestați sunt cetățeni ai Rusiei și Estoniei. În plus, unii dețin dublă cetățenie.
Directorul general al Serviciului de Securitate Internă (ISS), Margo Palloson, a spus că majoritatea persoanelor au deja antecedente penale. Unii sunt rezidenți ruși care au fost recrutați în Rusia, în timp ce alții au fost abordați prin intermediul rețelelor sociale.
"Este o tendință mai largă astăzi că atât serviciile speciale rusești, cât și chineze se apropie de oameni prin intermediul rețelelor sociale. De asemenea, acolo s-a convenit care sunt taxele pentru atacarea diferitelor site-uri. Taxa nu a fost semnificativă și cu siguranță nu merită riscul. A fost un chestiune de ordine țintite în mod specific de a ataca un anumit obiect”, a spus el.
ISS a reușit, de asemenea, să oprească mai multe atacuri. Palloson a spus: „Există încă un plan de a ataca vehiculele unor persoane specifice, pe care l-am dejucat. Aceasta este o nouă metodă de influență. În evaluarea noastră, Rusia nu și-a atins obiectivul”.
Directorul general a transmis un mesaj pentru persoanele care desfășoară activități împotriva Estoniei: „Mai devreme sau mai târziu îi vom prinde pe cei care încearcă să amenințe securitatea națională a Estoniei”.
Relații tensionate cu Rusia
În urmă cu o săptămână, Ministerul de Interne rus a anunţat că şefa executivului eston Kaja Kallas este dată în urmărire de poliţia rusă "într-un dosar penal". De asemenea, au mai fost daţi în urmărire secretarul de stat eston Taimar Peterkop şi ministrul culturii lituanian Simonas Kairis.
Cele trei ţări baltice, în prezent membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au relaţii tensionate cu Rusia, iar pe teritoriile lor trăiesc minorităţi ruse. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina.
În luna ianuarie, după un turneu al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ţările baltice, Estonia şi Letonia au renunţat la acordurile cu Rusia privind asistenţa juridică, pe motiv că ruşii au atacat Ucraina. Tot luna trecută, Estonia a refuzat să prelungească permisul de şedere al conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetăţean rus, apreciind că acesta constituie un risc pentru securitatea naţională.
Editor : M.I.
