Recep Erdogan, președintele Turciei, aflat în vizită în Ciprul de Nord, și-a declarat din nou susținerea pentru o divizare definitivă a acestei țări în două state independente. În prezent, Ciprul de Nord este recunoscut ca stat doar de Turcia. Erdogan a dat vina pe ciprioții greci pentru eșecul soluționării conflictului de lungă durată de pe insulă, divizată de mai bine de 45 de ani, după o invazie a Turciei.
„Astăzi în Cipru există două popoare separate, două ordini democratice separate şi două state separate. Trebuie discutată şi negociată o soluţie bazată pe două state pe baza egalităţii suverane”, a spus preşedintele turc.
Erdogan a dat vina pe partea greco-cipriotă pentru eşecul negocierilor pentru soluţionarea conflictului, deoarece, a spus el, „nu vrea să împartă cu comunitatea cipriotă-turcă nici puterea politică, nici bogăţia, nici spitalele”.
Președintele turc, însoțit de mai mulți politicieni de la Ankara, a fost primit de Ersin Tatar, proaspăt ales președinte al acestui stat separatist și nerecunoscut. Tatar este unul dintre cei mai aprigi susținători ai soluției cu două state independente pe insulă. Predecesorul său, Mustafa Akinci susținea reunificarea cu Ciprul ca parte a unui stat federal. Acesta s-a opus mai multă vreme influenței Turciei în Ciprul de Nord. Tatar, în schimb este un aliat al lui Erdogan care a calificat alegerea sa drept „începutul unei noi ere” în Cipru, relatează Agerpres.
Erdogan a vizitat Ciprul de Nord pentru a marca 37 de ani de la proclamarea unilaterală a independenței acestei regiuni în 1983, la 11 de ani după invazia Turciei din 1974. Liderul turc a făcut o oprire simbolică în Varosha, o staţiune fantomă de pe litoral, într-un gest considerat o „provocare fără precedent” de către guvernele de la Atena şi Nicosia. Agenda vizitei includea şi un „picnic” la Varosha, care nu a mai avut loc din cauza vremii nefavorabile.
În trecut o destinație de vacanță idilică, poreclită „Bijuteria Mediteranei”, Varosha este astăzi un oraș fantomă, sigilat vreme de decenii după ce trupele turce au pătruns în Famagusta și au alungat populația greacă din zonă.
În octombrie Tatar a redeschis acest oraş transformat în zonă militară şi unde accesul a fost interzis de armata turcă după invadarea nordului insulei în urmă cu 46 de ani. Deschiderea a declanşat un val de critici internaţionale, inclusiv din partea UE şi ONU, al cărei Consiliu de Securitate a reamintit că în mai multe rezoluţii a fost stipulat clar că orice încercare de a popula Varosha cu alţi oameni decât foştii locuitori ai zonei este inadmisibilă.
Vizita a fost însoţită de protestele a sute de ciprioţi turci care au manifestat împotriva influenţei Ankarei în nord şi a prezenţei lui Erdogan în Cipru. Critica protestatarilor a fost îndreptată împotriva Turciei şi a noului guvern naţionalist din Republica Turcă a Ciprului de Nord. „Libertate, nu supunere”, „Ultimul cuvânt din Cipru aparţine ciprioţilor”, „Ankara, ia mâinile de pe noi” au fost câteva dintre sloganurile rostite de participanţi.
La 15 noiembrie 1983, Republica Turcă a Ciprului de Nord a fost proclamată în treimea de nord a insulei, care fusese invadată la 20 iulie 1974 de trupele din Turcia ca răspuns la o tentativă de lovitură de stat a ciprioţilor greci vizând anexarea insulei la Grecia. De atunci, insula a fost împărţită într-o secţiune sudică recunoscută internaţional şi o parte nordică recunoscută doar de Turcia. Aproximativ 30.000 de soldaţi turci sunt desfăşuraţi în partea ocupată a Ciprului, la aproape 90 km de coasta turcească. Republica Turcă a Ciprului de Nord este foarte dependentă politic şi economic de Turcia. Partea sudică face parte din Uniunea Europeană de la 1 mai 2004. O zonă tampon monitorizată de ONU separă cele două părţi.
Ultimele discuţii de pace din 2017 dintre ciprioţii greci şi ciprioţii turci sub auspiciile ONU, desfăşurate pe baza unei reunificări a insulei, au eşuat.
Editor : Adrian Dumitru
