După „omuleții verzi” ai lui Putin, ies la rampă „omuleții albaștri” ai lui Xi. Ce misiune a primit miliția maritimă secretă a Chinei
Faptul că o navă a gărzii de coastă chineze a tras cu un tun cu apă asupra unui vas filipinez care naviga într-o zonă disputată a Mării Chinei de Sud este deja o știre alarmantă, având în vedere riscul mare al declanșării unui conflict global în această regiune, scrie CNN. Filmările realizate de marinarii filipinezii, însă, oferă detalii încă și mai frapante: dovezi grăitoare ce demonstrează legăturile dintre armata chineză și o miliție maritimă secretă cunoscută doar ca „omuleții albaștri” ai Beijingului.
Filmarea pusă la dispoziție de Filipine cu incidentul de acum două săptămâni arată cum mai multe vase chineze blochează nava filipineză, aflată în drum spre un avanpost militar îndepărtat ridicat pe un atol din Marea Chinei de Sud ce poartă numele de Bancul Al Doilea Thomas și face parte din Insulele Spratly.
Cele mai multe nave chineze implicate în incident erau marcate ca făcând parte din garda de coastă a Chinei, dar în această flotilă erau și cel puțin două vase cu corpul albastru care seamănă cu niște vase de pescuit.
Experții în siguranța maritimă din Occident, precum și Filipine și Statele Unite, cred că acele bărci aparțin unei miliții maritime ce are la dispoziție sute de astfel de vase și acționează ca o forță neoficială pe care China o folosește pentru a-și impune revendicările teritoriale din Marea Chinei de Sud și nu numai.
Navele fac parte din aceeași forță care a înconjurat Reciful Whitsun, a altă parte a Insulelor Spratly revendicată de Filipine, cât și de China și Vietnam, cu până la 220 de vase în 2021.
Ultimul incident a avut loc în timp ce Filipine încerca să își reaprovizioneze contingentul de pușcași marini staționat pe Bancul Al Doilea Thomas.
Acest banc de nisip izolat se află la 1.000 de kilometri de cel mai apropiat țărm chinezesc și la aproape 200 de kilometri de insula Palawan ce aparține de Filipine.
Filipine a pus pe uscat în mod intenționat o navă militară din Al Doilea Război Mondial, Sierra Madre, pe acest banc în 1999 pentru a-și susține revendicările teritoriale, iar acum are mai mulți pușcași marini staționați pe navă. Pentru că este atât de izolată și învechită, nava este o țintă ușoară pentru tacticile agresive ale Chinei.
„Partea filipineză a promis în mod repetat că va remorca nava militară 'eșuată', dar au trecut 24 de ani și Filipine nu doar că nu a remorcat-o dar a încercat chiar să facă reparații și consolidări la scară largă pentru a realiza ocuparea permanentă a Recifului Ren'ai”, a transmis garda de coastă a Chinei, folosind numele chinezesc al bancului.
China vrea să controleze aproape toată Marea Chinei de Sud
Bancul de nisip este doar una dintre multe forme de relief disputate din Marea Chinei de Sud, acolo unde Malaezia, Vietnam, Brunei și Taiwan își revendică la rândul lor o parte din teritoriu.
Revendicările Chinei, însă, sunt de departe cele mai vaste: Beijingul insistă că aproape toată Marea Chinei de Sud, care se întinde pe 3,5 milioane de kilometri pătrați, face parte din teritoriul ei suveran, în ciuda unei decizii din 2016 a tribunalului internațional de la Haga care a respins aceste revendicări.
În ultimele două decenii, China a ocupat mai multe recifuri și atoli din Marea Chinei de Sud, construind aici instalații militare, inclusiv piste de aterizare și porturi.
Experții din Occident avertizează că presupusa miliție și sutele de vase, finanțate și controlate de armata chineză, pe care le are la dispoziție reprezintă o forță semnificativă. La fel ca în incidentul Whitsun, acestea ar putea fi folosite pentru a înconjura rapid orice zona disputată a Insulelor Spratly, de unele singure sau alături de garda de coastă sau de marina chineză.
China nu recunoaște existența unei astfel de miliții maritime, dar specialiștii spun că faptul că existența ei poate fi negată face parte din planul Beijingului.
Miliția ajută China să opereze într-o „zonă gri”, participând la operațiuni care nu sunt destul de grave pentru a putea fi considerate acte de război, dar care îndeplinesc aceleași obiective: Beijingul câștigă teritorii sau își extinde controlul fără să fie nevoit să tragă vreun foc de armă.
Blocada navală și jocul de așteptare al Chinei
Experții spun că ceea ce China încearcă să facă în jurul Bancului Al Doilea Thomas este, în esență, o blocadă navală. Folosindu-se de această miliție neoficială, China operează sub nivelul unei confruntări care ar necesita un răspuns din partea Statelor Unite care au semnat un tratat de apărare cu Filipine.
Filmări precum cea publicată de garda de coastă filipineză demonstrează că miliția maritimă chineză ar trebui tratată drept o forță combatantă legală, potrivit analiștilor.
Dacă SUA pot demonstra că miliția se află sub comanda pazei de coastă chineze, care la rândul ei se află sub comanda Comisiei Militare Centrale, Washingtonul poate să intervină conform tratatului de apărare comună.
„O blocadă este un act de război. Acest termen are atât de multe implicații încât persoanele aflate în poziții oficiale vor continua să fie foarte reticente să îl folosească”, a spus Ray Powell, director SeaLight al Centrului Nodul Gordian pentru Inovație în Securitate Națională de la Universitatea Stanford.
Analiștii nu cred că Beijingul dorește să poarte un război în toată regula pentru controlul unor teritorii precum bancul de nisip din Insulele Spratly unde sunt staționați militarii filipinezi. China, însă, își permite să facă un joc de așteptare.
„Sierra Madre ruginește vizibil, devine instabilă din punct de vedere structural. La un moment dat, va începe să se rupă și să devină nelocuibilă”, a spus Powell. „În acel moment, strategia Chinei va funcționa pentru că tot ce trebuie să facă este să îi 'salveze' pe săracii marinari filipinezi de pe banc pentru că sunt singurele persoane în zonă. Apoi, ei vor controla bancul.”
Dacă nimic nu se va schimba până atunci, este doar o problemă de timp până când filipinezii vor trebui să se retragă și China își va exercita controlul în zonă, potrivit lui Powell.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
