Galerie Foto Două explozii sunt cauzele oficiale ale accidentului aviatic de la Smolensk, din 2010, în care a murit Lech Kaczyncski
Data actualizării: Data publicării:
Accidentul aviatic din 10 aprilie 2010 a făcut 96 de morţi, printre care preşedintele Kaczynski şi soţia sa, precum şi mai mulţi înalţi responsabili polonezi, care mergeau în Rusia pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului de la Katyn, în apropiere de Smolensk, din 1940. Sursa foto: Profimedia Images
Comisia de anchetă poloneză însărcinată cu elucidarea cauzelor accidentului aerian din 2010 de la Smolensk, în Rusia, în care au murit preşedintele Lech Kaczyncski, soţia sa Maria şi mai multe zeci de înalţi responsabili politici şi din armată, precum şi figuri proeminente ale societăţii civile poloneze, susţine că două explozii ale unor dispozitive amplasate la bordul avionului sunt responsabile de catastrofă, relatează AFP.
„Adevărata cauză a catastrofei de la Smolensk au fost două explozii în faza finală a zborului”, se menţionează în raport.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui defunct, susţine de ani de zile teza unei explozii, exclusă de comisia de anchetă precedentă, înfiinţată de guvernul liberal al lui Donald Tusk.
Aceasta atribuise prăbuşirea avionului şi moartea celor 96 de ocupanţi ai săi, în data de 10 aprilie 2010, condiţiilor meteorologice nefavorabile, precum şi erorilor piloţilor polonezi şi controlorilor de trafic aerian ruşi.
Raportul de peste 300 de pagini postat marţi pe pagina web a celei de-a doua comisii de investigaţii a catastrofei de la Smolensk lasă să se înţeleagă că este posibil ca dispozitive explozive să fi fost introduse la bord în timpul reviziei făcute aparatului de zbor în Rusia, cu puţin timp înainte.
Aceste reparaţii, subliniază comisia, au avut loc la uzinele Aviakor din Samara, „deţinute pe atunci de oligarhul rus Oleg Deripaska, un amic al premierului rus de la acea vreme, Vladimir Putin”.
Comisia poloneză utilizează un limbaj prudent, vorbind despre „posibilităţi” de plasare a unor explozibili şi de provocarea unei deflagraţii „la momentul şi locul dorit printr-un mesaj radio codificat”.
Raportul afirmă că urme de explozibili au fost găsite pe fragmente de avion şi citează înregistrarea ultimelor secunde ale zborului, care permite să se audă un zgomot puternic urmat apoi de exclamaţii ale echipajului.
Acest zgomot este interpretat de comisie drept prima explozie, în timp ce pentru autorii primei anchete era vorba de ciocnirea aparatului cu un copac, notează Agerpres.
Noul raport îi acuză între altele pe controlorii de trafic aerian ruşi că au transmis „cu bună ştiinţă” informaţii false piloţilor polonezi.
Încercând să identifice eventuali comanditari ai operaţiunii, raportul evocă o „ingerinţă ilegală” împotriva preşedintelui Kaczynski din cauza politicii sale opuse intereselor Moscovei, fără a vorbi totuşi de un „atentat”, aşa cum făcuse referire duminică Jaroslaw Kaczynski, promiţând să prezinte probe şi cerând ca cei responsabili în Polonia, dar mai ales în Rusia, să fie identificaţi şi deferiţi justiţiei.
Moscova refuză să returneze epava avionului, cerută de ani de zile de Varşovia, sub pretextul că trebuie mai întâi să-şi finalizeze propria anchetă, deşi rezultatele finale oficiale ale anchetei ruse au fost făcute publice încă în 2011.
Putin, acuzat că ar fi în spatele tragediei
Cauzele tragediei au făcut obiectul unor dezbateri politice aprinse în Polonia. Conservatorii au acuzat guvernul liberal de la acea dată de neglijenţă în pregătirea vizitei şi deficienţe în desfăşurarea anchetei. Rusia, la rândul ei, a aruncat asupra Poloniei întreaga responsabilitatea a prăbuşirii.
Vorbind în faţa câtorva mii de persoane adunate în faţa palatului prezidenţial, Jaroslaw Kaczynski a afirmat că „are un răspuns complet şi verificat de mai multe surse, inclusiv din străinătate” asupra cauzelor tragediei, dar nu a oferit alte detalii. A spus doar că elementele în cauză „vor fi prezentate publicului foarte curând”.
Jaroslaw Kaczynski a recunoscut, însă, că mai este necesar să fie identificaţi „cei care au luat decizia şi cei care au executat-o, aici în Polonia, dar mai ales în Rusia”.
Anticipând întrebarea cine ar fi beneficiat de pe urma acestei crime, el a evocat politica fratelui său, opusă intereselor Moscovei, atât în cursul conflictului ruso-georgian, cât şi în strategia de construire a conductelor de gaze care să ocolească Rusia.
În zilele care au urmat prăbuşirii avionului, unii membri ai partidului conservator aflat acum la putere, Lege şi Justiţie (PiS), l-au acuzat pe Vladimir Putin că se află în spatele acestui „atentat”.
