Criza energetică din Republica Moldova se accentuează. Alimentarea cu gaze naturale a focului veșnic de la Complexul Memorial „Eternitate” din Chișinău a fost deconectată temporar, până la remedierea sistemului de injecție a gazelor. Decizia a fost luată de Ministerul Apărării în legătură cu criza în sectorul energetic înregistrată în Republica Moldova, notează publicația Agora.md.
Flacăra a fost preluată de militarii Companiei Garda de Onoare din cadrul Regimentului de Stat Major „General de brigadă Nicolae Petrică” și transportată la Muzeul Gloriei Militare din Brigada de infanterie motorizată „Ștefan cel Mare”.
Potrivit Ministerului Apărării, măsura a fost luată în contextul scăderii presiunii gazelor în țevile de alimentare și din motivul factorilor climaterici, precum este vântul puternic, care provoacă stingerea Focului veșnic.
Scurgerile de gaze naturale, în astfel de cazuri, pun în pericol securitatea publică. Ca rezultat, Ministerul Apărării a apelat, în repetate rânduri la câteva firme private pentru remedierea situației.
La rândul lor, aceste firme au atenționat de mai multe ori Ministerul Apărării de la Chișinău să ia măsuri de siguranță în ceea ce privește folosirea gazelor naturale care alimentează Focul veșnic.
Focul veșnic a mai fost stins, prin preluarea flăcării și păstrarea ei la Muzeul Gloriei Militare din Brigada de infanterie motorizată „Ștefan cel Mare” în 2006, când timp de șase luni s-au efectuat lucrări de reparație la Complexul Memorial „Eternitate”, a declarat pentru agenția de presă din Chișinău (IPN) Ala Diaconu, ofițer de presă al Ministerului Apărării. Ala Diaconu a precizat că au mai existat cazuri sporadice, de-a lungul anilor, când, din cauza vântului puternic, flacăra se stingea, dar acele incidente erau remediate în scurt timp.
Republica Moldova a intrat în stare de urgență din cauza deficitului de gaze
Vineri, Parlamentul de la Chișinău a decis instituirea stării de urgenţă în Republica Moldova pe o perioadă de 30 de zile în contextul crizei gazului, măsură solicitată de guvernul de la Chişinău pentru a putea achiziţiona gaze din surse alternative, în condiţiile în care Gazprom nu mai livrează cantităţi suficiente pentru a asigura consumul. În favoarea instituirii măsurii au votat 55 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Agerpres.
Premierul Natalia Gavriliţă a declarat în plenul Parlamentului că încă nu s-a ajuns la o înţelegere cu Gazprom şi nici nu există certitudinea că ea va fi obţinută într-un final. Între timp, s-a înregistrat deja un deficit de aproximativ 16 milioane de metri cub de gaz, iar presiunea este la limita critică de funcţionare a sistemului.
Măsura instituirii stării de urgență până la 20 noiembrie este necesară pentru a întreprinde mai rapid acţiuni de ajutor guvernamental, printre care alocarea resurselor financiare necesare pentru achiziţia gazului din surse alternative.
Natalia Gavriliţă a precizat că, în condiţiile actuale, instituţiile statului nu pot acţiona suficient de rapid pentru a face faţă provocărilor.
Potrivit hotărârii, pe parcursul stării de urgenţă va fi instituit un regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid. Dacă va fi necesar va fi raţionalizat consumul de gaze naturale şi de alte resurse energetice şi vor fi instituite instrumente rapide de colectare a plăţilor de la consumatori pentru gazele naturale folosite.
Hotărârea precizează că regimul stării de urgenţă nu va afecta desfăşurarea alegerilor locale din 15 localităţi, inclusiv în municipiul Bălţi.
Blocul comuniştilor şi socialiştilor a criticat măsurile luate de Guvern pentru a negocia noul contract la gaze, considerând că nu a întreprins toate acţiunile necesare, iar instituirea stării de urgenţă nu este motivată. Totodată, socialistul Petru Burduja a calificat situaţia drept o nouă schemă de fraudare a banilor statului, similară celei din 2014.
Moldovagaz nu a reuşit să semneze prelungirea contractului de livrare a gazelor cu Gazprom, care a expirat la 30 septembrie, iar în octombrie Republica Moldova a procurat gaze la un preţ record, de aproape 800 de dolari pentru mia de metri cubi şi în cantităţi limitate.
Negocierile continuă cu gigantul rus Gazprom, iar, între timp, guvernul poartă discuţii şi cu alte state, precum Ucraina, România, Polonia, pentru a achiziţiona gaze din surse alternative. În plus, autorităţile au anunţat că vor oferi indemnizaţii familiilor cu venituri mici pentru a acoperi creşterea cheltuielilor.
Preţul gazelor a crescut rapid în ultimele luni pe pieţele internaţionale, iar unii oficiali acuză Rusia de şantaj energetic. De altfel, 40 de eurodeputaţi, printre care şi 6 români, au semnat luna trecută o scrisoare către Comisia Europeană, cerându-i acesteia să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia au susținut că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului pe piața gazelor.
Citește și: Criza gazelor din Europa. De ce crește factura la energie și cum șantajează Gazprom UE
Editor : A.R. | M.D.B.
