Despre ce este vorba în scandalul convorbirii lui Trump cu președintele Ucrainei?
Statele Unite au intrat de câteva zile într-un nou scandal politic, care, potrivit fostului ministru de externe Cristian Diaconescu, riscă să dureze și să acapareze scena politică internă americană, în detrimentul celei externe. În controversă sunt implicați președintele Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și fostul vicepreședinte american Joe Biden și fiul acestuia, Hunter. Se ridică întrebări de natură juridică și etică, iar adversarii politici își aduc acuzații. Totul ar putea culmina cu o procedură de destituire a șefului Casei Albe.
Întreaga poveste pare dificil de urmărit, tocmai de aceea, BBC dă răspunsuri la câteva dintre întrebările presante.
De ce este subiectul important?
Criticii lui Donald Trump îl acuză că s-a folosit de puterile sale prezidențiale pentru a face presiuni asupra Ucrainei ca să o determine să caute informații potențial negative despre un rival politic, democratul Joe Biden, fost vicepreședinte al SUA în mandatele președintelui Barack Obama.
Donald Trump și tabăra sa susțin, pe de altă parte, că fostul vicepreședinte a făcut, la rândul său, abuz de putere presând Kievul să renunțe la o anchetă penală ce l-ar fi implicat pe fiul lui Joe Biden, Hunter.
Hunter Biden (49 de ani) a preluat conducerea unei companii energetice din Ucraina când tatăl său era vicepreședinte în SUA.
Joe Biden este considerat principalul rival al lui Donald Trump la alegerile prezidențiale de anul viitor.
Cu alte cuvinte, miza acestui scandal este chiar Casa Albă.
De unde a pornit scandalul?
Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au avut o conversație telefonică la 25 iulie anul acesta.
Stenograma convorbirii arată că președintele american a făcut presiuni asupra omologului său ucrainean pentru a demara o anchetă în privința fostului vicepreședinte Biden și a fiului lui, care era în consiliul de administrație al unei companii, Burisma, deținute de un oligarh ucrainean. (Numirea lui Hunter Biden în această companie s-a făcut în mai 2014, după ce fostul președinte Viktor Ianukovici fusese alungat de la putere prin protestele din Piața Maidan și după ce Rusia începuse procesul de anexare a Crimeei.)
Convorbirea din iulie 2019 dintre Donald Trump și președintele proaspăt instalat în funcție în Ucraina, Volodimir Zelenski, a avut loc după ce administrația Trump amânase până la mijlocul lunii septembrie acordarea unui ajutor militar american pentru Ucraina ce fusese aprobat de Congres. Unii consideră că și această decizie a Casei Albe, de suspendare a ajutorului militar pentru Ucraina, este o formă de a-l constrânge pe președintele Zelenski să acționeze în sensul dorit de Donald Trump.
De asemenea, în convorbirea sa cu Zelenski, Donald Trump se referă la piratarea informatică din 2016 a serverului de e-mail al Partidului Democrat, părând să sugereze că acest server, numit Crowdstrike, încă există undeva în Ucraina, posibil în posesia unui oligarh. Trump cere ajutor pentru găsirea acestui server, după cum arată stenograma convorbirii prezentată de CNN.
În replică la tot acest scandal, președintele american a negat orice vinovăție și a spus că procedura de impeachment demarată în Camera Reprezentanților este o „glumă”. La rândul său, i-a acuzat pe democrați că l-au amenintat pe Zelenski nevotând legi americane ce ar fi avut efecte în Ucraina și a spus că totul este o „farsă” ca să distragă atenția de la întâlnirile sale importante pe care le-a avut la Națiunile Unite.
Ce spun alți politicieni americani?
Democrații din Congres spun că respectiva convorbire telefonică - dezvăluită de un avertizor de integritate (din servicii), printr-un denunț oficial - este dovada că Donald Trump exercită, total inadecvat, presiuni asupra unei puteri străine pentru a obține beneficii personale. Democrații susțin că președintele vrea ca Ucraina să înceapă ancheta de corupție pentru că în acest mod reputația lui Hunter Biden și mai ales a tatălui său, fostul vicepreședinte Joe Biden, ar putea avea de suferit, ceea ce l-ar ajuta în lupta electorală.
Totuși, după publicarea stenogramei (incomplete, unele pasaje au rămas clasificate), mai mulți republicani au sărit în apărarea lui Donald Trump.
Controversa a căpătat accente partizane.
Există însă voci și în rândul republicanilor - una dintre ele a fostului candidat la alegerile prezidențiale Mitt Romney, acum senator - care spun că ar vrea să știe mai multe despre acest caz.
Ce cuprinde denunțul avertizorului de integritate?
Avertizoruș de integritate care ar fi declanșat tot acest scandal face parte din serviciile de informații și ar fi avut acces la conțintul convorbirii dintre Trump și Zelenski. Într-un denunț - inițial intern - el ar fi atras atenția asupra caracterului nepotrivit al conversației.
Ce conține exact denunțul încă nu știm. Informații inițiale spuneau că ar fi fost o relatare tulburătoare despre cum face președintele înțelegeri cu un lider străin.
Inițial, administrația Trump a refuzat să facă publică stenograma, dar apoi și-a schimbat atitudinea, iar acum președintele Trump pledează pentru transparență. Totuși, stenograma făcută publică miercuri de Casa Albă nu a fost chiar un transcript complet al convorbirii, ci mai degrabă sunt note ale conversației, luate de oficialii americani care au ascultat-o.
Pe de altă parte, denunțul avertizorului de integritate a fost înmânat, miercuri, comisiilor pentru serviciile de informații din Camera Reprezentanților și Senat și în prezent se desfășoară negocieri pentru ca avertizorul de integritate însuși - deocamdată rămas anonim - să depună mărturie.
În orice caz, joi, Joseph Maguire, directorul Comunității naționale de informații, este programat la audieri în fața Comisiei pentru serviciile de informații din Cameră.
A făcut președintele ceva ilegal?
Cea mai gravă acuzație este că președintele american a făcut presiuni asupra unui lider străin pentru a-i furniza informații compromițătoare despre un rival politic, iar asta în timp ce a blocat ajutorul militar american pentru Ucraina.
În plus, în cazul lui Donald Trump, mai există un precedent: recent încheiata investigație a procurorului Robert Mueller, care a durat doi ani, privitoare la posibilele legături dintre campania lui Donald Trump și amestecul rușilor în alegerile din 2016. Raportul procurorului special detaliază contactele multiple dintre cei care au lucrat la campanie și cetățeni ruși. Documentul descrie o întâlnire din iunie 2016 dintre responsabili ai campaniei, între care Donald Trump jr., și câțiva cetățeni ruși având conexiuni cu Kremlinul. Procurorul Mueller nu a formulat însă oficial acuzații.
Convorbirea lui Trump în Ucraina ar putea fi interpretată și ca un fel de oferire de mită, acuzație pentru care, cât timp e în funcție, președintele nu poate fi urmărit penal.
Există motive de destituire a lui Trump?
Procesul constituțional prin care un președinte care a făcut ceva ilegal și/sau neetic poate fi tras la răspundere este o procedură de impeachment (punere sub acuzare) care trebuie decisă de Camera Reprezentanților, cu majoritate simplă, în timp ce stabilirea vinovăției și destituirea revine Senatului, unde este nevoie de o majoritate de două treimi.
Constituția americană spune că motivele pentru o procedură de impeachment (punere sub acuzare) sunt „trădarea, corupția (mita) sau alte infracțiuni și comportamente grave”. Această din urmă noțiune este destul de vagă, astfel încât, dacă se pune problema unui impeachment, acuzația este stabilită până la urmă de majoritatea din Cameră.
Cât de ușor este să pui sub acuzare un președinte?
Chiar de la încheierea investigației Mueller, în rândul democraților - care dețin o majoritate confortabilă în Camera Reprezentanților - a început să încolțească ideea unui impeachment. Totuși, inițial, conducerea democrată a Camerei a fost reticentă în a determina un vot pentru o punere sub acuzare a lui Donald Trump.
Speakerul Nancy Pelosi a sugerat că un astfel de demers ar fi putut aduce deservicii democraților în rândul electoratului moderat și în cele din urmă un impeachment ar fi fost oricum sortit eșecului, pentru că majoritatea republicană din Senat n-ar fi votat niciodată pentru destituirea președintelui.
Viziunea lui Nancy Pelosi pare însă să se fi schimbat marți, când a anunțat că democrații deschid în Cameră o investigație pentru stabilirea unei eventuale puneri sub acuzare a președintelui. Ea a spus că președintele a încălcat legea, iar acțiunile sale reprezintă o neîndeplinire a reponsabilităților sale constituționale, fapt pentru care trebuie tras la răspundere.
Care-i treaba cu Joe Biden și fiul său?
Acuzațiile împotriva lui Hunter și Joe Biden aduse de Donald Trump și de avocatul său, fostul primar al New Yorkului Rudy Giuliani, se bazează pe efortul - încununat de succes - al vicepreședintelui american de a obține plecarea procurorului general al Ucrainei Viktor Șokin, în 2016.
Biroul lui Viktor Șokin a decis deschiderea unei anchete asupra companiei ucrainene din domeniul gazelor Burisma Holdings, care, la vremea respectivă, îl plătea pe Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, cu 50.000 de dolari pe lună în calitatea sa de membru al Consiliului director.
Trump, Giuliani, dar și alții susțin că presiunile lui Joe Biden, care ar fi amenințat că blochează un împrumut american de un miliard de dolari către Ucraina, ar fi fost făcute cu scopul de a-și proteja fiul și compania acestuia de eventuale repercusiuni penale. Până acum nu au apărut dovezi în acest sens, dar criticii spun că simplele legături ale familiei Biden cu Ucraina sunt susceptibile de un posibil conflict de interese.
Pe de altă parte, trebuie spus în apărarea lui Joe Biden că el nu a fost singurul oficial - în SUA, printre țările UE și în Ucraina - care a cerut îndepărtarea din funcție a lui Șokin. Iar New York Times a dezvăluit de curând că, în fapt, procurorul ucrainean nu ancheta propriu-zis compania Burisma, ci se folosea de amenințarea unei anchete pentru a cere mită de la liderii firmei. În cele din urmă, Șokin a fost înlocuit cu Iuri Luțenko, iar acesta din urmă a continuat să investigheze Burisma încă 10 luni, după care a ajuns la concluzia că toate procedurile legale trebuie încheiate.
Compania Burisma, cel mai mare producător ucrainean de gaze, în centrul controversei
Burisma este o companie ucraineană privată din domeniul petrolier și al gazelor fondată în 2002 și controlată de un fost oficial în domeniul energiei din guvernul fostului președinte Viktor Ianukovici: Mikola Zlocevski. Are sediul la Limassol, în Cipru, și este cel mai mare producător ucrainean de gaze.
În 2014, în mai, compania a anunțat că l-a numit pe Hunter Biden, cel mai mic dintre fiii vicepreședintelui Joe Biden, în consiliul său de directori. Numirea, la vremea respectivă, a produs oarece nedumerire în Statele Unite, date fiind încercările administrației Obama de atunci de a se implica în rezolvarea crizei din Ucraina. Joe Biden a fost direct responsabil cu eforturile diplomatice, făcând mai multe deplasări în foste republici sovietice și stând de vorbă cu liderii lor îngrijorați de ceea ce se întâmpla în Ucraina.
Unii au văzut în numirea fiului lui Biden la Burisma o formă de protecție împotriva Rusiei.
Iar tânărul Biden nu era singurul american cu legături politice care se alătura board-ului Burisma. Devon Archer, fost consilier de campanie a lui John Kerry (între timp devenit secretar de stat) și coleg de cameră la colegiu cu fiul acestuia, a fost luat și el la Burisma, cu o lună înainte de numirea lui Hunter Biden. Cei doi erau deja parteneri la o firmă de investiții din Washington.
La vremea respectivă, Casa Albă a subliniat că noul job al fiului vicepreședintelui nu va avea nicio influență asupra politicii externe americane și că el este acolo în calitate de cetățean privat și de avocat. „Vicepreședintele nu susține în mod special nicio companie și nu are nicio implicare în această companie”, dădea asigurări la vremea respectivă purtătoarea de cuvânt a lui Joe Biden.
Redactor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
