Alegerile din Turcia de duminică reprezintă un moment cheie nu doar pentru ţară, ci şi pentru vecinii săi europeni. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu cel mai dificil test electoral din ultimele două decenii, iar membrii Uniunii Europene şi ai NATO urmăresc să vadă dacă se produce o schimbare într-o ţară care îi afectează în probleme ce variază de la securitate la migraţie şi energie, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Relaţiile dintre Erdogan şi Uniunea Europeană au devenit extrem de tensionate în ultimii ani, în condiţiile în care blocul celor 27 de state membre este prea puţin entuziasmat de ideea ca Ankara să devină membră, aşa cum îşi dorea Turcia, şi a condamnat reprimarea drepturilor omului, a independenţei justiţiei şi a libertăţii presei.
Pe de altă parte, membri importanţi ai NATO, alianţă din care Turcia face parte, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de relaţiile strânse ale lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin şi suspectează că Turcia este folosită pentru a eluda sancţiunile impuse Moscovei după războiul din Ucraina.
Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, a promis mai multă libertate în ţară şi politici externe mai apropiate de Occident. Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile şi consecinţele acestora pentru a-şi evalua relaţia cu Ankara şi măsura în care aceasta poate fi resetată.
Potrivit oficialilor, diplomaţilor şi analiştilor, sunt câteva aspecte-cheie pe care ţările europene le vor urmări:
Alegeri în Turcia. Care ar putea fi cel mai rău scenariu
Oficialii UE au fost atenţi să nu îşi exprime o preferinţă pentru un candidat sau altul, dar au precizat că vor fi atenţi la manipularea voturilor, violenţe sau alte interferenţe electorale. „Este important ca procesul în sine să fie corect şi liber”, a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german care coprezidează un grup comun de deputaţi din UE şi Turcia.
Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se aşteaptă ca votul să fie „transparent şi incluziv” şi să se desfăşoare în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte.
Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât şi pentru UE, ar fi un rezultat contestat - poate după un al doilea tur de scrutin - care l-ar determina pe actualul preşedinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărţi despre Turcia sub Erdogan.
„Încă cinci ani cu Erdogan înseamnă încă cinci ani în care Turcia va fi o verigă slabă pentru NATO şi cu o verigă puternică pentru Rusia”, spune Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia, care acum este senior fellow la think tank-ul Carnegie Europe.
Erdogan i-a deranjat pe ceilalţi membri NATO prin cumpărarea unui sistem rusesc de apărare antirachetă, S-400, şi prin faptul că a contribuit prea puţin la consolidarea flancului estic al NATO.
Un prim test pentru a vedea dacă învingătorul alegerilor doreşte să refacă legăturile cu NATO va fi dacă va înceta să mai blocheze aderarea Suediei. Erdogan a cerut Stockholmului să extrădeze militanţi kurzi, dar instanţele suedeze au blocat unele expulzări.
Analiştii şi diplomaţii se aşteaptă ca Kilicdaroglu să pună capăt blocării aderării Suediei la NATO, ceea ce ar determina Ungaria - cealaltă ţară care stă în expectativă - să-i urmeze exemplul. Acest lucru ar putea permite Suediei să adere la timp pentru summitul NATO care va avea loc în Lituania în iulie. Unii analişti şi diplomaţi spun că Erdogan ar putea, de asemenea, să-şi ridice obiecţiile după alegeri, dar alţii nu sunt convinşi.
Relațiile cu Rusia
Deşi Erdogan a încercat să găsească un echilibru între Moscova şi Occident, relaţia sa politică cu Putin şi legăturile economice ale Turciei cu Rusia reprezintă o sursă de frustrare pentru UE. Acest lucru va continua, probabil, dacă Erdogan va câştiga un nou mandat.
Dacă Kilicdaroglu va triumfa în alegeri, oficialii europeni vor fi probabil mulţumiţi cu o îndepărtare treptată de Moscova, recunoscând că Turcia se află în toiul unei crize a costului vieţii şi că economia turcă depinde în mare măsură de Rusia. „În ceea ce priveşte Rusia, un nou guvern va fi foarte atent”, consideră Bechev.
Kilicdaroglu a arătat săptămâna aceasta că nu se dă în lături să critice Rusia, acuzând public Moscova că ar avea legătură cu materiale false care au circulat pe reţelele sociale înainte de scrutinul de duminică. Totuşi, el a spus clar într-un interviu pentru Reuters acordat cu câteva zile înainte de alegeri că dacă va deveni preşedinte, va păstra bunele relaţii între Ankara şi Moscova.
În cazul în care Kilicdaroglu şi coaliţia sa câştigă, UE va fi interesată să vadă dacă îşi respectă promisiunile de a-i elibera din închisoare pe criticii lui Erdogan, în conformitate cu hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi, în general, de a îmbunătăţi standardele statului de drept. „UE va avea o atitudine de aşteptare”, a declarat Pierini.
În cazul în care există o combatere reală a corupţiei, companiile europene ar putea fi dispuse să facă din nou investiţii mari în Turcia, poate cu sprijinul UE şi al guvernelor membre, spune analistul. De asemenea, ar putea fi reluate eforturile de extindere a uniunii vamale UE-Turcia pentru a include mai multe bunuri şi pentru a le acorda turcilor posibilitatea de a călători fără vize în UE.
Editor : C.L.B.
