Curtea Supremă a Statelor Unite (SCOTUS) a anunțat că va studia cazul istoric declanșat de decizia mai multor state de a-l scoate pe Donald Trump de pe buletinul de vot pentru acuzații de trădare și insurecție împotriva guvernului SUA și că va da un verdict care să se aplice uniform pe tot teritoriul american în ce privește candidatura fostului președinte, relatează BBC.
Judecătorii de la instanța supremă americană au decis că vor studia apelul lansat de Donald Trump în ce privește decizia statului Colorado de a-l scoate de pe buletinul de vot la alegerile preliminare din anul 2024.
Procedura de la SCOTUS va începe în luna februarie 2024, va tranșa dacă fostul președinte neofascist mai are voie să candideze după ce a încercat să pornească o insurecție împotriva guvernului american, și se va aplica pe tot teritoriul SUA.
Autoritățile americane din mai multe state americane au pe rol proceduri de descalificare a lui Trump la alegerile din 2024, argumentând că asaltul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021 îl face pe fostul președinte neofascist ne-eligibil pentru a candida din nou.
Procedurile juridice se bazează pe legislație din perioada Războiului Civil American (1861-1865), menite să-i oprească pe foștii oficiali confederați din a mai ajunge în funcții publice în guvernul american.
Decizia SCOTUS de a studia acest caz vine după ce procurori generali din 27 de state au depus o cerere, cerând instanței supreme să respingă verdictul din Colorado. În această cerere, oficialii susțin că eliminarea lui Trump de pe buletinele de vot ar produce „haos larg răspândit”.
„Cel mai evident este că (n. red. – verdictul din Colorado) provoacă confuzie într-un ciclu electoral care mai are puțin să înceapă. Dincolo de asta, afectează rolurile Congresului, statelor și tribunalelor”.
Până acum, Trump a fost scos de pe buletinele de vot în două state – Maine și Colorado – și se confruntă cu proceduri pe rol în mai multe alte state.
Ce prevede amendamentul al 14-lea Constituția SUA
Amendamentul al 14-lea la Constituția Statelor Unite a fost adoptat în iulie 1868, la trei ani după încheierea Războiului Civil American (1861-1865) și face parte din cele trei amendamente din timpul Reconstrucției (n. red. – perioada imediat următoare Războiului Civil prin care s-au luat măsuri de reintegrare a statelor secesioniste în uniunea americană, dar și primele reforme la nivelul drepturilor civile pentru populația de culoare), pe lângă amendamentul al 13-lea, care a abolit oficial sclavia pe tot teritoriul SUA și amendamentul al 15-lea, care prevede interdicția de a limita dreptul la vot pe bază de „rasă, culoare sau precedenta condiție de servitute”.
Amendamentul al 14-lea a fost menit să grăbească integrarea persoanelor de culoare în societatea americană după abolirea sclaviei, însă include în clauze ulterioare și interdicții pentru cei care au participat la funcționarea guvernului Confederației. Pentru a putea reveni în Congresul SUA, statele secesioniste au fost obligate să ratifice acest amendament în 1868.
Secțiunea 3 a amendamentului include prevederile împotriva trădătorilor și a fost creat în principal pentru a preveni revenirea în politica mare americană a trădătorilor care au condus și luptat de partea Confederației, inclusiv a singurului președinte al Statelor Confederate ale Americii, Jefferson Davies, și a vicepreședintelui acestuia.
Secțiunea a treia din amendamentul al 14-lea nu este destinată, însă, doar rebelilor din timpul Războiului Civil, dar și celor care au fost participanții unor rebeliuni viitoare, este de părere Ron Fein, directorul juridic al ONG-ului Free Speech for People, citat de BBC.
El spune că asaltul de la Capitoliu a fost primul eveniment care a reușit să „amâne transferul pașnic al puterii pentru prima oară în istoria SUA, reușind mai mult decât au sperat vreodată confederații”. ONG-ul citat a mai depus plângeri și împotriva altor politicieni republicani care l-au asistat activ pe Trump în eforturile acestuia de a răsturna alegerile din 2020.
Toate aceste cazuri, spune Fein, au stabilit precedente juridice importante care pot fi aplicate pentru a demonstra calitatea lui Trump de „insurecționist-șef”.
În statul New Mexico, de exemplu, un comisar local de poliție, Couy Griffin, a fost demis din funcție după aplicarea secțiunii 3 a amendamentului al 14-lea, ca urmare a participării sale la asaltul de la Capitoliu, fiind pentru prima oară când un oficial este scos din funcție ca urmare a aplicării acestor prevederi după 1869.
Folosirea acestui amendament împotriva lui Trump a mai fost contemplată și în timpul celei de-a doua puneri sub acuzare a acestuia, imediat după insurecția de la Capitoliu.
Dacă Senatul SUA ar fi decis atunci să-l condamne pe Trump pentru rebeliune (necesară fiind o majoritate de două treimi), atunci ar fi avut și opțiunea să decidă cu o majoritate simplă că acesta nu mai poate să dețină niciodată o funcție publică. La acel moment, însă, republicanii au refuzat să voteze împotriva lui Trump și l-au achitat.
Cine sunt judecătorii SCOTUS
Curtea Supremă a Statelor Unite are, în prezent, o majoritate solidă pro-republicană, iar trei dintre judecători au fost numiți chiar de Trump.
Deși este una dintre cele mai partizane instituții americane și a fost deseori criticată pentru deciziile ideologice pe care le-a luat de-a lungul timpului (în momente precum alegerile din 2000 sau la eliminarea precedentului Roe v. Wade, care stabilea legalitatea avortului), SCOTUS nu a luat mereu decizii care să fie în beneficiul direct al lui Trump.
La sfârșitul lui 2020, SCOTUS a refuzat să ia în considerare mai multe încercări ridicole ale trumpiștilor de a răsturna rezultatul alegerilor, inclusiv faimoasa Texas v. Pennsylvania, prin care republicanii din Texas au încercat să anuleze alegerile din Pennsylvania, câștigate de Joe Biden.
Membrii SCOTUS:
- John Roberts, șeful Curții (pro-republican, numit de George W. Bush în 2005)
- Clarence Thomas (pro-republican, numit de George H. W. Bush în 1992)
- Samuel Alito (pro-republican, numit de George W. Bush în 2006)
- Sonia Sotomayor (pro-democrată, numită de Barack Obama în 2009)
- Elena Kagan (pro-democrată, numită de Barack Obama în 2010)
- Neil Gorsuch (pro-republican, numit de Donald Trump în 2017)
- Brett Kavanaugh (pro-republican, numit de Donald Trump în 2018)
- Amy Coney Barrett (pro-republicană, numită de Donald Trump în 2020)
- Ketanji Brown Jackson (pro-democrată, numită de Joe Biden în 2022)
Decizia dificilă care este la SCOTUS va trebui luată relativ repede pentru că alegerile preliminare sunt pe cale să înceapă de la jumătatea lui ianuarie 2024, iar Trump rămâne favorit să le câștige și să obțină nominalizarea republicanilor.
Editor : Adrian Dumitru
