Curtea Supremă a SUA respinge o încercare de a interzice pastila pentru avort, oferind o victorie administrației Biden
Curtea Supremă a Statelor Unite (SCOTUS) a respins o încercare a grupurilor anti-avort şi a unor medici de a restricţiona accesul la pilula pentru avort, oferind o victorie administraţiei preşedintelui Joe Biden în eforturile sale de a păstra un acces larg la acest medicament, relatează Reuters.
Judecătorii, la doi ani după ce au pus capăt recunoaşterii dreptului constituţional la avort, au decis, într-o decizie unanimă, cu 9-0, sub semnătura judecătorului Brett Kavanaugh (pro-republican; numit de Trump), să anuleze decizia unei instanţe inferioare de a anula măsurile luate de Food and Drug Administration (FDA) în 2016 şi 2021 care au facilitat modul în care medicamentul, numit mifepristonă, este prescris şi distribuit.
Pilula, care a primit aprobarea de reglementare a FDA în 2000, este utilizată în peste 60% din avorturile din SUA.
Instanţa a hotărât că reclamanţii din spatele dosarului care contesta mifepristona nu aveau calitatea juridică necesară pentru a continua cazul, ceea ce presupunea ca aceştia să demonstreze că au fost prejudiciaţi într-un mod care poate fi atribuit FDA.
Judecătorul Kavanaugh a scris că, deşi reclamanţii nu prescriu şi nu folosesc mifepristona, ei doresc ca FDA să îngreuneze prescrierea acesteia de către alţi medici şi accesul femeilor la ea.
„În conformitate cu articolul III din Constituţie, dorinţa unui reclamant de a face un medicament mai puţin disponibil pentru alţii nu stabileşte calitatea procesuală”, a scris Kavanaugh. Această prevedere a Constituţiei stabileşte autoritatea ramurii judiciare a guvernului american.
O hotărâre în favoarea reclamanţilor ar fi putut ameninţa autoritatea FDA de reglementare în ceea ce priveşte siguranţa medicamentelor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Reclamanţii au vizat acţiunile de reglementare ale FDA din 2016 şi 2021, inclusiv permiterea avorturilor medicamentoase până la 10 săptămâni de sarcină, în loc de şapte, şi livrarea prin curier a medicamentului fără ca femeia să se întâlnească mai întâi cu un medic în persoană. Iniţial, procesul a urmărit să anuleze aprobarea FDA pentru mifepristonă, dar acest aspect a fost respins de o instanţă inferioară.
Miză electorală pentru democrați
Cazul a reprezentat un alt front în bătălia din ce în ce mai intensă privind dreptul la avort în Statele Unite. Curtea Supremă, care are o majoritate conservatoare de 6-3, a anulat în 2022 precedentul Roe vs. Wade din 1973, care legalizase avortul la nivel naţional, ceea ce a determinat numeroase state să promulge măsuri susţinute de republicani care interzic sau restricţionează puternic această procedură.
Biden, care candidează pentru un al doilea mandat la alegerile americane din 5 noiembrie, este un susţinător declarat al dreptului la avort. El şi colegii săi democraţi au încercat să facă din dreptul la avort o temă centrală împotriva republicanilor înainte de alegeri.
Susţinătorii dreptului la avort şi congresmenii democraţi şi-au exprimat uşurarea faţă de decizia SCOTUS, dar şi îngrijorarea că instanţa supremă a ţării a luat în discuţie acest caz. Biden a ţintit oficialii republicani care se află în spatele interzicerii avortului şi a declarat că decizia de joi "nu schimbă faptul că lupta pentru libertatea reproducerii continuă".
„Nu schimbă faptul că, în urmă cu doi ani, Curtea Supremă a răsturnat precedentul Roe vs. Wade, iar femeile au pierdut un drept fundamental. Nu schimbă faptul că dreptul unei femei de a obţine tratamentul de care are nevoie este periclitat, dacă nu făcut imposibil, în multe state”, a declarat preşedintele.
La rândul său, liderul majorităţii din Senatul SUA, democratul Chuck Schumer, a declarat că „nimeni nu ar trebui să sărbătorească această decizie. Încă nu am ieşit din impas”, a avertizat el.
„Din nefericire, atacurile asupra pilulei de avort nu se vor opri aici. În cele din urmă, această hotărâre nu este o «victorie» pentru avort - ea nu face decât să menţină statu quo-ul, care este o criză gravă de sănătate publică, în care 14 state au incriminat avortul”, a declarat preşedinta Centrului pentru Drepturi Reproductive, Nancy Northup.
Disputa privind mifepristona nu este singurul caz legat de avort pe care Curtea Supremă urmează să îl decidă în acest an electoral prezidenţial. Se aşteaptă, de asemenea ca SCOTUS să se pronunţe până la sfârşitul lunii iunie față de legalitatea interdicţiei stricte a avortului din statul Idaho, susţinută de republicani, și prin care se interzice întreruperea sarcinii chiar dacă avortul este necesar pentru a proteja sănătatea unei femei însărcinate care se confruntă cu o urgenţă medicală.
Ce este Mifepristona și de ce se luptă reacționarii americani să o interzică
Mifepristona este administrată împreună cu un alt medicament numit misoprostol pentru a efectua avorturi pe cale medicamentoasă.
FDA a declarat că, după zeci de ani de utilizare de către milioane de femei din Statele Unite şi din întreaga lume, mifepristona s-a dovedit „extrem de sigură” şi că studiile au demonstrat că „evenimentele adverse grave sunt extrem de rare”.
Reclamanţii, conduşi de Alliance for Hippocratic Medicine, au susţinut că FDA a acţionat contrar mandatului său de a se asigura că medicamentele sunt sigure atunci când a relaxat restricţiile asupra mifepristonei. Reclamanţii au acuzat FDA că a încălcat o lege federală care reglementează acţiunile agenţiilor de reglementare.
Reclamanţii au intentat proces în Texas în 2022. Judecătorul de dstrict american Matthew Kacsmaryk le-a dat dreptate în linii mari într-o decizie din 2023 care ar fi retras efectiv pilula de pe piaţă.
După ce administraţia a făcut apel, Curtea de Apel a celui de-al cincilea circuit al SUA, cu sediul în New Orleans, nu a mers atât de departe ca Kacsmaryk, dar s-a pronunţat, totuşi, împotriva deciziilor FDA din 2016 şi 2021 care au lărgit accesul la pilulă. Hotărârea celui de-al 5-lea circuit a fost suspendată până la decizia Curţii Supreme.
Curtea Supremă a audiat argumentele în cazul mifepristonei în luna martie. Cazul a marcat o premieră: a fost prima dată când o instanţă a pus la îndoială expertiza şi judecata FDA pentru a restricţiona accesul la un medicament aprobat, potrivit administraţiei lui Biden.
Reclamanţii au argumentat că au calitatea procesuală adecvată pentru a intenta un proces deoarece medicii membri ai organizaţiei ar fi forţaţi să îşi încalce conştiinţa din cauza faptului că „vor fi adesea chemaţi să trateze complicaţii ale medicamentelor pentru avort” în situaţii de urgenţă, ca urmare a ceea ce ei au numit acţiunile ilegale ale FDA.
Departamentul de Justiţie a declarat că aceste prejudicii invocate se bazează pe un lanţ de evenimente nepermis de speculativ - că alţi medici ar furniza mifepristonă femeilor care apoi se confruntă cu o urgenţă rară şi ajung în îngrijirea medicală a acestor reclamanţi.
De asemenea, reclamanţii care au ales să practice medicina de urgenţă nu pot pretinde că sunt prejudiciaţi „ori de câte ori li se prezintă pacienţi care au nevoie de îngrijire”, a adăugat Departamentul de Justiţie.
Eforturile reacționarilor continuă, în ciuda deciziei SCOTUS
Decizia Curţii Supreme a SUA de joi de a menţine pe piaţă, fără noi restricţii, medicamentul pentru avort mifepristona încheie un capitol al luptei juridice privind acest medicament, însă eforturile oponenţilor avortului de a restricţiona utilizarea acestuia s-ar putea să nu ia sfârşit aici.
În mod normal, acesta ar fi fost sfârşitul cazului. Cu toate acestea, în noiembrie anul trecut, judecătorul Matthew Kacsmaryk din Amarillo, Texas, unde a fost intentat iniţial procesul, a permis celor trei state conduse de republicani care interzic avortul să se alăture cazului în calitate de reclamanţi.
Aceste state - Idaho, Missouri şi Kansas - ceruseră să se alăture apelului la Curtea Supremă, dar SCOTUS a refuzat, lăsând cererile lor în aşteptare la instanţa inferioară a lui Kacsmaryk. Acum, ele pot încerca să meargă mai departe pe cont propriu.
Disponibilitatea tot mai redusă a avortului în mare parte din ţară a determinat unele femei să obţină pastile de avort, sfidând legile din statele lor. Mai multe state conduse de democraţi au adoptat legi-scut expansive menite să permită medicilor să prescrie şi să trimită medicamentul prin poştă dincolo de graniţele statului.
Idaho, Missouri şi Kansas susţin că locuitorii lor au obţinut mifepristona în altă parte sau au primit-o ilegal prin poştă, ceea ce a determinat spitalele publice să suporte costuri legate de complicaţiile avorturilor medicamentoase.
Această teorie a calităţii procesuale active este, de asemenea, netestată, dar Kacsmaryk a arătat deja că este deschis la ea, permiţând statelor să se alăture cazului în primul rând. Administraţia preşedintelui Joe Biden a argumentat că cererea de legitimare juridică formulată de state, ca şi cea formulată de reclamanţii iniţiali, se bazează pe ipoteze nesusţinute.
Kacsmaryk, un fost activist creştin conservator, s-a dovedit, de asemenea, în general, favorabil celor care se opun avortului, şi acesta a fost probabil motivul pentru care aceştia au ales să deschidă cazul în instanţa sa.
În hotărârea sa iniţială în acest caz, judecătorul a mers mai departe decât restabilirea vechilor restricţii asupra mifepristonei, suspendând în schimb complet aprobarea acesteia, pe care Administraţia americană pentru alimente şi medicamente o eliberase în 2000.
În apel, Curtea de Apel a celui de-al cincilea circuit al SUA, cu sediul în New Orleans, a constatat că procesul a fost intentat prea târziu pentru a contesta acea aprobare veche de zeci de ani, iar Curtea Supremă a refuzat să revizuiască această concluzie, ceea ce înseamnă că aprobarea iniţială este probabil sigură.
Dar dacă Kacsmaryk lasă statele să meargă mai departe, ar fi liber să impună din nou restricţiile ulterioare. Acest lucru ar declanşa o altă rundă de apeluri la al 5-lea circuit şi, posibil, la Curtea Supremă, prelungind incertitudinea şi confuzia din jurul pilulei timp de luni sau ani de zile.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
