Cum supraviețuiesc poștașii din Franța în era Internetului
Acasă e locul unde mulți vârstnici și-ar dori să-și petreacă bătrânețea. Dar pentru cei din satele izolate, viața ruptă de lume e greu de trăit. La Cavaillon, în sudul Franței, populația în vârstă poate lua contact cu lumea exterioară, chiar dacă numai câteva minute pe săptămână. Rudele află regulat noutăți despre cei dragi mulțumită poștașilor, precum Eric Arias. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Astăzi, Éric Arias se grăbește. Pe lângă faptul că livrează corespondența, asigură și un serviciu special oferit de Poșta franceză.
„O să-mi fac traseul, ca de obicei. Și apoi, după cum veți vedea, fac ceva în plus pentru persoanele în vârstă”, spune Eric Arias.
Eric este poștaș de 25 de ani și încă își iubește meseria. Dar vremurile s-au schimbat. Astăzi, se trimit tot mai puține scrisori, așa că serviciul poștal francez caută surse noi de venit.
Poștașii, pe post de asistent social
Cavaillon, o comună din sudul Franței, a avut și vremuri mai bune. Multe dintre clădiri sunt nelocuite după ce oamenii au plecat la oraș.
- Bună ziua, domnule!
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Éric înmânează o scrisoare, îi urează „o zi bună!” acestui om și își continuă traseul.
E la finalul traseului și se îndreaptă către ultimul său client. O cunoaște și îi este dragă.
„Unii dintre noi trecem și pe la dumneaei pentru că este o doamnă drăguță și se poartă frumos cu noi. Ne așteaptă mereu să venim și să petrecem timp împreună” - explică Eric Arias.
Simone Fabre s-a îmbrăcat pe măsură. Ca în fiecare zi de marți, așteaptă corespondența. Locuiește singură și nu are televizor sau internet. Cu puțin timp înainte de ora 13:00, Éric ajunge la ușa ei.
- Bună ziua, doamnă Fabre. Sunt Éric, poștașul dumneavoastră.
- Te-ai mișcat mai repede azi!
- Sunteți bine?
- Da, sunt bine.
- Asta e cel mai important. Se vede că azi sunteți într-o formă bună!
- Pentru cei ca mine fără copii, fără soț, fără frați, este un lucru foarte bun. Sunt mulțumită de Poșta Franceză.
- Dacă sunteți fericită, e bine.
- Trebuie să semnez?
- Ca de obicei. Este doar o formalitate…
Dacă apare vreo o problemă, Éric poate cere ajutor pentru Simone imediat. Solicitarea unui medic sau a unei ambulanțe face parte din serviciile sale.
- Ține-o tot așa! îi spune Simone poștașului.
- Mulțumesc! Și dumneavoastră la fel!
- Mulțumesc, Éric!
19 euro pe lună. E mult? E puțin?
Simone Fabre trăiește dintr-o pensie mică și face broderii pentru a câștiga câțiva bani în plus. Plătește 19 euro pe lună pentru serviciul poștei franceze. Oare crede că plătește prea mult?
„Nu, absolut deloc!” - spune Simone.
Éric Arias a fost instruit pentru îndatoririle sale suplimentare de a verifica starea persoanelor vârstnice.
„Sunt mulți oameni în vârstă. Și, în viitor, vor fi și mai mulți. De aceea este un serviciu bun. Și este bine și pentru noi. Sunt foarte fericit să fac asta”, spune Eric Arias.
Poștașul este singura legătură a lui Simone cu lumea exterioară. Deocamdată, îi oferă un sentiment de siguranță. Un sentiment de siguranță care îi ajută pe vârstnicii așa cum e Simone să-și trăiască zilele în tihnă.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
