Exclusiv Cum se trăiește în Iran sub sancțiunile SUA

„Sanctions are coming!" (n.r. urmează sancţiuni). Acesta era mesajul inspirat din Game of Thrones, scris peste imaginea preşedintele american, Donald Trump, într-un tweet de anul trecut, adresat Iranului. Sancţiunile impuse de SUA în acest caz sunt de mai multe tipuri şi au o istorie lungă. Dar începem cu prezentul, pentru că Statele Unite se pregătesc să înăsprească setul de restricţii.
Mohammad Hashemi este jurnalist şi trăieşte la Teheran. Am vorbit cu el despre cum reuşesc iranienii să se descurce în faţa acestor nenumărate limitări.

Cristina Cileacu: Sancţiunile impuse de SUA Iranului lovesc puternic economia ţării şi în consecinţă, oamenii sunt cei mai afectaţi. Cum simt iranienii, în viaţa obişnuită, aceste sancţiuni?

Mohammad Hashemi: În ciuda faptului că SUA spun că sancţiunile sunt împotriva guvernului, iranienii sunt cei care plătesc acest preţ. Pe scurt, clasa de mijloc devine tot mai săracă şi cei care erau deja la limita sărăciei se scufundă şi mai adânc. Situaţia afectează şi moralul iranienilor. Foarte mulţi dintre noi şi-au pierdut speranţa că vor avea o viaţă mai bună cândva. La modul general, oamenii cred că doar cei care mai au proprietăţi sau metale preţioase de pe vremuri, vor supravieţui. Ca să dau un exemplu, pentru cei mai mulţi iranieni tineri care locuiesc în Teheran, posibilitatea de a-şi cumpara un apartament mic, să devină proprietari, este doar un vis. Mulţi vorbesc despre plecat din ţară, despre migrat în state mai prospere, cum este de pildă Germania. Nu avem lipsuri de produse, guvernul se străduie să livreze alimentele de bază în piaţă, dar creşterea preţurilor îi face pe mulţi iranieni să nu-şi mai permită să mănânce sănătos, nu-şi mai permit carne sau lactate. Bunurile de import rămân pe rafturile magazinelor, pentru că cei din clasa de mijloc, care îşi permiteau să le cumpere, nu mai pot face asta. În schimb, pieţele sunt invadate de mărci false, chinezeşti, mai ieftine. În plus, multe afaceri mici, unde lucrau tineri, au fost forţate să se închidă. Acestora li se adaugă şi companii străine care s-au retras din Iran după ce SUA au ieşit din acordul nuclear şi care şi-au concediat personalul. Situaţia nu este albă sau neagră, oamenii reuşesc să se descurce cumva şi să treacă peste probleme. Dacă mergi în cafenele, vei întâlni încă tineri care stau de vorbă şi fumează. La fel, la sfârşit de săptămână, restaurantele din Teheran sunt încă pline de oameni care comandă mâncare.

Cristina Cileacu: SUA pregătesc sancţiuni şi mai dure. Preşedintele Trump a cerut acest lucru, ca răspuns la atacurile asupra instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită. Iran neagă atacul, dar se pare că va avea parte de noi sancţiuni. Crezi că iranienii vor ieşi din nou în stradă?

Mohammad Hashemi: În ceea ce priveşte sancţiunile promise după atacul din Arabia Saudită, mulţi dintre noi ne întrebăm „ce ar mai fi de sancţionat?" În acelaşi timp, cred că vom mai vedea proteste naţionale, cum au fost din decembrie 2017, până la începutul lui 2018. Guvernul şi autorităţile controlează tot, dar şi-au schimbat abordarea şi încearcă tactici mai puţin dure. În plus, avem un nou sistem judiciar, cu un nou şef, Ebrahim Raieis. Nu vreau să vorbesc despre trecutul său şi verdictele pe care le-a dat în cazul activiştilor pentru drepturi, dar o politică lăudată de public este cea îndreptată spre corupţie. Combaterea acestui fenomen a avut un oarecare impact pozitiv în societate, în sensul în care oamenii văd o hotărâre din partea statului pentru a lupta împotriva corupţiei.

Cristina Cileacu: Văd iranienii vreo soluţie pentru această situaţie, de pildă negocieri cu SUA, sau care este starea generală din ţară? Cât mai pot îndura presiunea?

Mohammed Hashemi: Cred că întrebarea nu este dacă oamenii pot sau nu îndura presiunea. Realitatea este că ei sunt sub o presiune enormă din cauza sancţiunilor SUA. În orice caz, întrebarile principale sunt dacă ar fi înţelept să negociem cu SUA în aceste circumstanţe şi ce ar avea Iran de câştigat de aici. Desigur, chestiunea negocierilor cu administraţia Trump este un subiect de dezbatere în Iran.

Scurt istoric al sancţiunilor SUA asupra Iran

1979 - începutul
Studenţii iranienii intrau atunci cu forţa în ambasada Americii de la Teheran şi luau ostatici 52 de diplomaţi şi cetăţeni americani. Criza a dus la interzicerea importurilor de bunuri iraniene în SUA şi îngheţarea activelor iraniene, în valoare de 12 miliarde de dolari.
2015 - semnarea acordului nuclear iranian
Relaţia dintre cele două state s-a deteriorat şi mai mult, până când, după 13 ani de negocieri, SUA, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania au semnat cu Iranul aşa numita afacere nucleară iraniană, programul care limitează activităţile nucleare ale Teheranului.
2017 - Donald Trump respinge acordul nuclear
Americanii au ridicat pentru scurt timp sancţiunile nucleare impuse Iranului. Veştile bune s-au terminat în momentul în care preşedintele SUA în funcţie a anunţat că ţara sa se retrage din acord şi că reimpune sancţiunile.
2019 - atacurile asupra instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită
Luna aceasta, două instalaţii petroliere saudite au fost ţinta unor atacuri cu drone. Insurgenţii houthi, din Yemen, au revendicat dezastrul, dar lumea se uită acuzator spre Iran, ţara despre care se spune că este susţinătorul principal al rebelilor yemeniţi. SUA se pregătesc să impună sancţiuni noi.