După mai bine de doi ani de pandemie, mulți oameni se simt epuizați, unii și-au dat demisia, alții încearcă să tragă de bani ca să le ajungă până la sfârșitul lunii, în condițiile în care inflația galopantă le „mănâncă” din salariu. Cu toate acestea, în ultimele opt săptămâni, mii de oameni din Marea Britanie au testat săptămâna de lucru de patru zile. Pe aceiași bani, angajații trebuie să-și facă la fel de bine, în patru zile, treaba pe care o făceau în cinci. Ai crede că înseamnă și mai mult stres și oboseală, dar unii deja spun că se simt mai fericiți, mai sănătoși și că se descurcă mai bine. Este cel mai mare experiment de acest gen care s-a făcut până acum în lume și ar putea vesti o nouă eră în materie de resurse umane, scrie CNN.
„Îți schimbă viața”
Lisa Gilbert, manager al serviciului de credite la Charity Bank, spune că noua rutină este „fenomenală”.
„Acum pot să mă bucur cu adevărat de weekend. Vinerea o dedic treburilor mele și altor mărunțișuri. Iar dacă pur și simplu vreau să o scot pe mama la o plimbare, o pot face fără să mă simt vinovată”, a declarat Lisa pentru CNN.
Lisa are grijă de fiul ei și de cei doi părinți în vârstă. O zi liberă în plus pe săptămână înseamnă că nu mai trebuie să se ducă la piață sâmbătă dimineață de la ora 6:00 și poate să dedice mai mult timp familiei. „Am descoperit că pot să spun "da, putem", în loc de "nu, îmi pare rău, nu putem"”, arată ea.
Proiectul-pilot se desfășoară timp de șase luni și a cooptat 3.300 de angajați din 70 de companii. Ei au promis că vor fi la fel de productivi, chiar dacă vor lucra doar 80 la sută din timpul obișnuit de lucru de până acum. Datele vor fi analizate apoi de cercetători de la Universitatea Cambridge, Universitatea Oxford și Boston College. Ei vor măsura impactul pe care noul model de lucru îl va avea asupra nivelului de productivitate, a egalității de gen, a mediului înconjurător, precum și asupra bunăstării angajaților. La sfârșitul lunii noiembrie, companiile pot decide dacă vor adopta sau nu noul program.
Dar în ceea ce o privește pe Lisa, verdictul este deja dat: pur și simplu i-a schimbat viața.
„Absolut haotic”. Salvarea: semaforul de birou
Schimbarea aceasta nu a fost însă lipsită de piedici, în cazul altora.
Samantha Losey, directoare la o agenție de relații publice din Londra, a povestit că prima săptămână a fost „cu adevărat haotică” în cazul ei, pentru că echipa nu era pregătită pentru această condensare a timpului de lucru.
„Ca să fiu sinceră, primele două săptămâni au fost un dezastru. Am crezut că am făcut o greșeală uriașă. Nici nu mai știam de capul meu”, a spus ea.
Dar echipa ei și-a dat seama în scurt timp cum să facă lucrurile să meargă. Acum, ședințele nu durează mai mult de cinci minute, întâlnirile cu clienții sunt limitate la 30 de minute și compania a introdus un sistem de „semaforizare” pentru a preveni deranjul inutil - oamenii au o lumină pe birou și o setează pe „verde” dacă pot să vorbească, pe „galben” dacă sunt ocupați, dar sunt totuși disponibili să vorbească și pe „roșu” dacă nu vor să fie întrerupți deloc din ceea ce fac.
Cam în a patra săptămână, echipa și-a atins randamentul de altădată, însă directoarea recunoaște că n-ar ezita să reintroducă programul de cinci zile, dacă nivelul de productivitate scade pe parcursul celor șase luni de probă. „Sunt 25 la sută șanse să nu reușim să păstrăm ritmul, dar până acum echipa s-a străduit foarte tare”, a declarat Samantha Losey.
„Ca la bibliotecă”
Islanda a încheiat luna trecută cel mai vast proiect-pilot din lume pentru săptămâna de lucru de patru zile. Între 2015 și 2019, au trecut - de două ori - prin acest experiment 2.500 de angajați din sectorul public. Testele au constatat că productivitatea nu a scăzut, în schimb starea de bine a angajaților s-a îmbunătățit simțitor.
Gary Conroy, fondatorul și directorul unei companii de produse dermatologice de pe coasta de sud a Angliei, a introdus „timpul de lucru intens” pentru a se asigura că angajații săi rămân productivi.
Timp de două ore în fiecare dimineață și două ore în fiecare după-amiază, angajații lui nu se uită pe e-mail, nu răspund la telefon și nici la mesajele de pe Teams, concentrându-se în schimb asupra proiectelor lor.
„Locul devine ca o bibliotecă, toată lumea e cu ochii băgați în ceea ce face și își vede serios de treabă”, spune el.
Un studiu realizat anul trecut pe un eșantion de 10.600 de angajați din Statele Unite a constatat că aceștia își ocupă aproximativ 58 la sută din timpul de lucru răspunzând la e-mailuri sau participând la ședințe în loc de a-și face efectiv munca pentru care au fost angajați.
Conroy spune că ședințele din cadrul companiei deveniseră „un forum de discuții”, dar acum sunt limitate la 30 de minute și sunt permise doar în cele două ore din afara „timpului de lucru intens”.
Iar rezultatele au depășit orice așteptări. „Echipa a început să-și dea seama cum irosea proiecte care tot timpul fuseseră prioritare”, spune Conroy.
„Ca în secolul XXI”
Ziua liberă căpătată în plus le-a permis multor angajați să se apuce de noi hobby-uri, să-și ducă la capăt planuri mai vechi sau pur și simplu să investească mai mult timp în relațiile personale. S-au apucat de cursuri de gătit, de lecții de pian, voluntariat, pescuit, mers pe role etc.
Emily Morrison, contabilă la o companie, s-a luptat cu anxietatea o bună parte din viață și spune că acum simte din plin beneficiile celor trei zile libere.
„Faptul că în weekend am mai mult timp liber și mai puține „tristeți de duminică” m-a ajutat să-mi îmbunătățesc psihicul și să abordez săptămâna cu o atitudine mai pozitivă, în loc să vin stresată”, a declarat ea pentru CNN Business.
După mai bine de doi ani de pandemie, zeci de lucrători au ajuns la limită. Un sondaj realizat anul trecut pe un eșantion de 5.000 de angajați din toată lumea a constatat că aproape jumătate dintre ei au mărturisit că au trecut, într-un fel sau altul, prin sindromul de „burnout”.
Este unul dintre motivele pentru care unele companii au decis să se înscrie în programul-pilot al săptămânii de lucru de patru zile.
Mark Howland, director de marketing și comunicare la Charity Bank, spune că își folosește ziua liberă pentru a-și îmbunătăți sănătatea și condiția fizică. Întotdeauna și-a dorit să concureze la un triatlon, dar s-a simțit vinovat să petreacă timp departe de familie pentru a se antrena. Acum nu mai este cazul. „În ziua mea liberă suplimentară am făcut plimbări destul de lungi cu bicicleta, am avut grijă de mine, am luat o pauză, apoi am avut tot weekendul la dispoziție pentru a face tot felul de lucruri prin casă și pentru a petrece timp cu familia”, a detaliat Howland.
Este puțin probabil ca banca la care lucrează să se mai întoarcă la situația de dinainte. „Săptămâna de lucru de cinci zile este un concept din secolul XX, care nu mai este potrivit pentru secolul XXI”, conchide directorul de marketing și comunicare.
Editor : Luana Pavaluca
