Mişcarea Houthi, care controlează zone întinse din Yemen, desfăşoară de luni de zile atacuri împotriva Israelului şi a navelor care ar avea legături cu Israelul, pretinzând că acţionează în semn de solidaritate cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas. Potrivit unor informații obținute de Wall Street Journal (WSJ) și publicate joi, Rusia a furnizat rebelilor Houthi date pentru a-i ajuta să atace nave occidentale în Marea Roşie.
Atacurile rebelilor Houthi au perturbat traficul în această zonă maritimă, esenţială pentru comerţ, determinând Statele Unite să creeze o coaliţie maritimă internaţională şi să lovească ţinte ale rebelilor din Yemen, uneori cu ajutorul Regatului Unit. De atunci, Houthi afirmă că vizează, de asemenea, nave americane şi britanice.
Ajutorul rusesc
WSJ a obţinut informaţiile privind ajutorul rusesc de la „o persoană familiarizată cu această chestiune” şi de la „doi oficiali europeni din domeniul apărării”.
Astfel, potrivit surselor, Rusia a furnizat date de ţintire pentru rebelii houthi din Yemen, în special date de la sateliţii ruseşti, în timp ce aceştia atacau nave occidentale în Marea Roşie cu rachete şi drone la începutul acestui an. Datele au fost transmise prin intermediul unor membri ai Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, care au fost desfăşuraţi alături de houthi în Yemen, a declarat una dintre sursele WSJ.
La începutul acestei luni, traficantul de arme rus Viktor Bout, care a fost eliberat recent dintr-o închisoare americană în cadrul unui schimb de prizonieri cu Moscova, încerca să intermedieze vânzarea de arme automate de calibru mic, în valoare de aproximativ 10 milioane de dolari, către houthi, a relatat anterior The Wall Street Journal. Nu este clar dacă vânzarea a fost iniţiată sau binecuvântată de Kremlin, notează cotidianul.
De luni de zile, Vladimir Putin încearcă să demonstreze eşecul politicii de izolare diplomatică şi de sancţiuni economice a ţării sale, de când trupele ruse au atacat Ucraina în februarie 2022. Preşedintele rus a avut o serie de întâlniri bilaterale la summitul BRICS, la care participă nouă ţări ce reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii (inclusiv China, India şi Iran).
China este principalul său partener asiatic, oferind un sprijin economic crucial în contextul sancţiunilor occidentale, iar India a fost criticată de Occident pentru achiziţiile sale de cantităţi mari de petrol rusesc începând din 2022.
De asemenea, deputaţii ruşi au votat joi pentru ratificarea unui „tratat de parteneriat strategic cuprinzător” cu Coreea de Nord, într-un moment în care Occidentul susţine că are dovezi că mii de soldaţi nord-coreeni au fost trimişi în Rusia.
Putin a consolidat legăturile cu Iranul
În Orientul Mijlociu, asistenţa Rusiei subliniază o schimbare tectonică în strategia sa. Putin a consolidat legăturile cu Iranul, în timp ce a privit cu răceală relaţia sa de lungă durată cu Israelul şi cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu. Israelul s-a angajat într-un conflict în creştere cu Iranul şi miliţiile pe care acesta le sprijină în regiune, precum Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban şi Houthis în Yemen. Putin a criticat SUA şi Israelul cu privire la conflictul din Gaza. Joi, el a declarat că regiunea se află în pragul unui război la scară largă.
De când Houthi au început să atace navele care au legături cu Israelul şi aliaţii săi, în urmă cu aproape un an, majoritatea navelor care efectuează această traversare periculoasă în apropierea teritoriilor lor au început să îşi oprească semnalele radio, complicând eforturile de a le urmări. Odată ce o navă nu mai funcţionează, mişcările sale în direct pot fi accesate în permanenţă numai prin intermediul imaginilor prin satelit de înaltă calitate. Serviciile prin satelit disponibile în comerţ tind să aibă lacune în acoperire şi întârzieri în transmisie, notează WSJ.
Cisternele care transportă mărfuri petroliere ruseşti pentru export, inclusiv producţia Rosneft, companie controlată de Kremlin, au fost atacate de Houthi în mai multe rânduri. Dar aceste transporturi sunt efectuate prin intermediul unei aşa-numite „flote fantomă”, deţinută de societăţi fantomă pentru a se sustrage sancţiunilor, iar conexiunile acestor nave sunt cunoscute doar de un cerc restrâns de oficiali ruşi din domeniul petrolului şi de jucători de pe piaţă, scrie cotidianul american.
