Cum a evoluat discursul despre „știrile false” și ce pericole există pentru democrațiile din toată lumea
Conversația globală despre dezinformare și știri false evoluează. Utilizarea termenului „fake news” a explodat la nivel mondial în 2016, odată cu candidatura lui Donald Trump la președintele SUA. Cu toate acestea, începând cu anul 2020 au fost folosiți mai frecvent termeni precum „misinformation” și „disinformation”, potrivit unui raport realizat de laboratorul de informații despre rețelele sociale al Universității din Carolina de Sud.
- „misinformation” reprezintă un termen care descrie informațiile ce sunt inexacte, indiferent de motiv
- „disinformation” reprezintă un termen care descrie informațiile inexacte special concepute pentru a înșela sau manipula
Potrivit raportului, au fost analizate peste 280 de milioane de mențiuni online legate de știri false, discurs instigator la ură, libertatea de exprimare și dezinformare pe o perioadă de 10 ani. Laboratorul a folosit 17 motoare de căutare în șapte limbi diferite și trei instrumente diferite pentru a colecta informații de pe mai multe platforme, inclusiv Twitter, Facebook, YouTube, diferite site-uri web, precum și datele de căutare Google.
Termenul „fake news” nu a fost folosit frecvent până în 2016. După ce Donald Trump a început să facă referire la el, termenul s-a răspândit pe tot globul, aplicat în mod obișnuit în contexte politice.
Prin comparație, termenii „misinformation” și „disinformation” nu au fost folosiți în mod obișnuit până în a doua jumătate a anului 2020, când au fost adesea rostiți în contextul campaniilor politice, precum și al evenimentelor de mare profil internațional precum pandemia de COVID-19. În plus, acești doi termeni continuă să fie folosiți frecvent și în prezent.
Una dintre cele mai interesante descoperiri ale cercetătorilor care au lucrat la acest raport se referă la cronologie.
Graficul de mai jos evidențiază că în toamna anului 2016 s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării acestor termeni, iar utilizarea a rămas constantă de atunci, cu câteva vârfuri semnificative. Prima creștere a venit odată cu alegerile din 2016 din SUA. De atunci, au existat vârfuri asociate cu COVID-19, alegerile din SUA din 2020, alegerile din Filipine și momentul în care Elon Musk a achiziționat compania Twitter.
În raport se mai precizează că au existat și câteva nuanțe asociate fiecărui termen. Cercetătorii spun că au fost interesați în special să exploreze modul în care a evoluat utilizarea termenului „fake news” și cum a fost apoi înlocuit cu termeni mai preciși, cum ar fi „misinformation” și „disinformation”.
După cum ilustrează un alt grafic de mai jos, termenul „fake news” au avut o traiectorie interesantă, cu un volum mare de mențiuni de la sfârșitul anului 2016 până la începutul anului 2020, iar ulterior a scăzut substanțial după alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA.
În a doua jumătate a anului 2020, termenii „misinformation/disinformation” au început să fie folosiți mult mai des în conversațiile online.
De asemenea, în raport se mai subliniază că expresii precum „discurs instigator la ură” și „libertate de exprimare” au început să fie mai des folosite după evenimente semnificative, cum ar fi atentatul terorist de la Charlie Hebdo din Franța (2015) și revolta de la Capitoliul din Statele Unite (2021).
Având în vedere că mediul online continuă să fie locul cel mai semnificativ pentru exprimarea persoanelor din întreaga lume, încercările răuvoitoare de a influența opinia publică prin informații false vor deveni din ce în ce mai periculoase, avertizează cercetătorii.
Aceștia mai spun că reglementarea spațiului online este o dezbatere în curs de desfășurare, iar platformele online se luptă să facă față problemelor.
Totodată, cercetătorii atrag atenția că alegerile și evenimentele de profil înalt (cum ar fi pandemia de COVID-19) creează oportunități de diseminare a conținutului controversat, neverificat și a discursului de ură.
Procesele și algoritmii de automatizare ale diverselor platforme online reprezintă un fel de „combustibil” pentru răspândirea mesajelor problematice, se mai arată în raport.
Există o nevoie din ce în ce mai mare de a promova și proteja mediul informațional, deoarece acest lucru este esențial pentru protejarea democrațiilor din întreaga lume.
Combaterea dezinformării digitale în același timp cu protejarea libertății de exprimare în mediul online rămâne o provocare centrală pentru societățile noastre, este una din concluziile raportului.
Notă editorială: Studiul a fost condus de Dan Sultanescu, bursier Fulbright la Universitatea din Carolina de Sud și director de cercetare în cadrul Centrului pentru Promovarea Participării și Democrației de la SNSPA. Echipa pe care a coordonat-o acesta a inclus oameni cu experiență în comunicare, jurnalism, științe politice și știința informației atât la Universitatea din Carolina de Sud, cât și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București.
Editor : M.D.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
