În lupta continuă de combatere a amestecului rușilor în campaniile electorale, Washingtonul tocmai a arătat Bruxellesului cum arată o aplicare reală a legii - și nu a fost nevoie de noi reguli privind rețelele sociale care să ia ochii publicului pentru a împiedica mașina globală de dezinformare a Moscovei, scrie, în Politico, Mark Scott, senior resident fellow la Digital Forensic Research Lab al Atlantic Council, unde supraveghează activitatea de politică digitală comparativă a think tank-ului.
Metoda americană
În primul rând, Departamentul de Justiție al SUA a confiscat și a închis zeci de site-uri susținute de Kremlin care pretindeau că sunt ale unor instituții americane de presă, precum Washington Post și Fox News, pentru a livra propagandă rusească clandestină alegătorilor americani.
Apoi, Departamentul Trezoreriei a sancționat oficiali ruși de rang înalt, inclusiv pe redactorul-șef al Russia Today (RT). Departamentul de Justiție a pus sub acuzare doi ruși diferiți pentru că au direcționat 10 milioane de dolari către o companie din Tennessee care a produs milioane de mesaje pe rețelele de socializare care au livrat dezinformarea rusă direct în smartphone-urile oamenilor.
Europa nu a făcut nimic asemănător - în ciuda faptului că Rusia vizează, de asemenea, țările europene cu tactici secrete similare.
Acest lucru ne reamintește că, deși Uniunea Europeană s-a autoproclamat mult timp lider mondial în ceea ce privește elaborarea de norme digitale pentru a combate amenințarea rusă, Bruxellesul se străduiește să țină pasul cu Statele Unite atunci când contează cel mai mult.
Ce a făcut Uniunea Europeană
UE se laudă că a adoptat recent legi privind rețelele sociale, cunoscute sub numele de Legea privind serviciile digitale, care împuternicește autoritățile din statele membre să oblige companii precum Facebook și TikTok să elimine eforturile străine care subminează alegerile. În caz contrar, companiile se pot confrunta cu amenzi mari, de până la 10 % din veniturile lor globale. Mesajul de la Bruxelles: companiile din grupul Big Tech trebuie să fie dure în ceea ce privește modul în care dezinformarea rusă ajunge la europeni, altfel vor suporta consecințele.
Dar oficialii europeni au acționat lent pentru a contracara interferența Rusiei în străinătate, scrie analistul american.
În aprilie, Comisia Europeană a deschis o anchetă, în temeiul noilor sale legi privind rețelele sociale, cu privire la modul în care Meta a permis prosperarea site-urilor de știri false susținute de Rusia. Kremlinul a creat site-uri care pretindeau a fi ale unor instituții europene de presă, precum Der Spiegel din Germania și Le Monde din Franța, care îi vizau pe europeni, adesea prin intermediul anunțurilor de social media cumpărate pe Facebook și Instagram.
Operațiunea globală a Rusiei, denumită „Doppelganger”, îi viza atât pe americani, cât și pe europeni, și a fost descoperită pentru prima dată în 2022. Aceasta a implicat zeci de site-uri de știri falsificate, inclusiv cel al Politico, deși eforturile rușilornu au atras întotdeauna atenția utilizatorilor rețelelor sociale.
„Dacă suspectăm o încălcare a normelor, acționăm”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la începutul anchetei cu privire la Meta. „Marile platforme digitale trebuie să se ridice la înălțimea obligațiilor lor”.
Care sunt concluziile
Suntem în luna septembrie, iar punerea în aplicare a legislației europene rămâne, în cel mai bun caz, incompletă, comentează Mark Scott în articolul Politico.
Meta afirmă că se conformează anchetei în curs de desfășurare a Bruxelles-ului, însă aceasta este încă la câteva luni distanță de finalizare. Multe dintre site-urile de știri europene falsificate - care încă răspândesc dezinformarea rusă cu privire la Ucraina și la problemele socio-economice ale Europei - sunt ușor accesibile utilizatorilor europeni și conținutul lor e distribuit la scară largă pe platforme precum X și Facebook.
Până în prezent, nimeni nu a fost arestat pentru aceste activități secrete.
În schimb, autoritățile federale americane de aplicare a legii au lovit Moscova acolo unde o doare cel mai tare: capacitatea sa de a ajunge la americani cu propagandă secretă înainte de viitoarele alegeri prezidențiale.
Departamentul de Justiție a închis 32 de site-uri web rusești falsificate, iar oficiali ai Kremlinului au fost fie sancționați, fie puși sub acuzare. Spre deosebire de Bruxelles, care se bazează pe noi norme digitale, Washingtonul a recurs la legi vechi de zeci de ani, inclusiv la norme obscure privind mărcile comerciale, pentru a eradica tentativele de interferență și pentru a trage la răspundere, imediat, persoane pentru rolul lor în activitatea clandestină.
„Mesajul Departamentului de Justiție este clar”, a declarat procurorul general Merrick Garland în anunțarea punerii sub acuzare. „Nu avem nicio toleranță pentru încercările regimurilor autoritare de a exploata sistemul nostru democratic de guvernare”.
Aceste tactici nu sunt perfecte. Este probabil ca eforturile Rusiei de a distorsiona alegerile din noiembrie să fie ample și continue, în ciuda recentelor eliminări și inculpări. Aproape toți oficialii de la Kremlin rămân în afara razei de acțiune a forțelor de ordine americane și nu vor fi afectați de sancțiunile recente.
De ce măsurile SUA au fost mai eficiente
Cu toate acestea, Washingtonul a reușit acolo unde Bruxellesul - și noul său regulament privind rețelele sociale - nu a reușit, deoarece a vizat cauza, nu simptomul, interferenței străine.
Guvernul federal a luat în vizor Rusia și agenții săi, îngenunchind dintr-o singură lovitură eforturile directe de a interveni în instituțiile democratice ale țării. Nu a avut nevoie de reguli privind rețelele sociale pentru a face acest lucru. Statele Unite s-au putut baza pe sancțiunile existente împotriva amestecului străin în afacerile locale.
Bruxelles-ul, în schimb, și-a direcționat investigația asupra Meta. A fost o mișcare care a evitat o reacție directă împotriva Moscovei pentru a se concentra pe modul în care minciunile lui Putin au ajuns la oameni prin intermediul social media.
Această diferență în aplicare se datorează parțial unor probleme politice mai mari.
Există tensiuni continue între țările UE cu privire la măsura în care se poate atenua amenințarea rusă, iar noile norme digitale ale blocului nu prevăd sancțiuni penale.
Cu toate acestea, aceasta rezultă, de asemenea, din deciziile luate de UE cu privire la locul în care să își concentreze resursele. Pe lângă interferența rusă, autoritățile de aplicare a legii din blocul comunitar cercetează, de asemenea, protecția minorilor de către companiile de socializare și dorința platformelor de a-și deschide datele interne pentru terțe părți în numele transparenței.
Contrastul - autoritățile americane contracarând o amenințare imediată, iar oficialii europeni luptându-se să limiteze interferențele secrete similare ale Rusiei - ar trebui să le fie reamintit celor din Washington care se plâng: „De ce nu poate Congresul să facă asta?” atunci când văd că Bruxelles-ul adoptă norme digitale.
Noile legi europene privind rețelele de socializare obligă multe dintre cele mai mari nume din Silicon Valley să dea socoteală mai mult decât s-a întâmplat vreodată. Dar atunci când s-au confruntat cu un guvern străin care încerca în mod activ să submineze alegerile din noiembrie, oficialii americani aveau deja competențele legale - și, mai important, dorința - de a acționa.
Editor : B.E.
