Comisia Europeană a adoptat, marţi, rapoartele privind starea uniunii energetice în 2021, care evaluează progresele înregistrate de UE în realizarea tranziţiei către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea Pactului verde european, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Raportul arată că, în 2020, sursele regenerabile de energie au depăşit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE, generând 38% din energia electrică, faţă de 37% în cazul combustibililor fosili. Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar 4 analizează posibile calendare de eliminare. În 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din cele 27 de state ale UE au scăzut cu aproape 10% faţă de 2019, o scădere record a emisiilor din cauza pandemiei de COVID-19, aducând reducerea globală a emisiilor la 31% comparativ cu 1990.
Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre depăşesc traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2020 şi pentru 2030, iar eforturile trebuie susţinute în continuare în această direcţie la nivelul statelor membre şi al UE.
Subvenţiile pentru combustibilii fosili au scăzut uşor în 2020, din cauza diminuării consumului total de energie. Însă, subvenţiile pentru energia din surse regenerabile şi pentru eficienţa energetică au crescut în 2020, potrivit Agerpres.
Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.
Importanța tranziției către sursele regenerabile de energie
Raportul din acest an este publicat în contextul unei creşteri a preţurilor la energie în Europa şi în întreaga lume, determinată în mare măsură de creşterea preţurilor la gaze.
Deşi se preconizează că această situaţie va fi temporară, ea aduce în lumină dependenţa UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani, precum şi importanţa tranziţiei către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.
Potrivit celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, chestiune care va rămâne în centrul atenţiei, având în vedere provocările economice ale pandemiei de COVID-19 şi situaţia actuală a preţurilor. De aceea, în recenta sa comunicare privind preţurile energiei, Comisia Europeană a pus un accent puternic pe protejarea consumatorilor vulnerabili.
Raportul privind starea uniunii energetice analizează modul în care politicile privind energia şi clima au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an şi prezintă progresele legislative substanţiale înregistrate în ceea ce priveşte continuarea eforturilor UE de decarbonizare. De asemenea, raportul ia act de eforturile politice depuse pentru a asigura faptul că programele noastre de redresare post-COVID integrează mai mult ca oricând obiectivele formulate în materie de climă şi de energie.
Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii din acest an, precum și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.
Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei, conform platformei EUReporter.
Raportul privind starea uniunii energetice analizează cei cinci piloni ai uniunii energetice:
- Accelerarea decarbonizării, în principal prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) şi al surselor regenerabile de energie;
- Creşterea eficienţei energetice;
- Îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei energetice;
- Consolidarea pieţei interne;
- Cercetarea, inovarea şi competitivitatea.
Raportul Comisiei mai identifică, de asemenea, viitoarele domenii de acţiuni prioritare pentru realizarea Pactului Verde European.
Conform datelor Eurostat, în 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România.
Citește și: Comisia Europeană, presată să investigheze manipularea pieței gazelor de către marii furnizori
