CNN: Cinci zile care au schimbat fața războiului din Ucraina

Războiul din Ucraina s-a transformat săptămâna aceasta din lupta sângeroasă a unei națiuni pentru eliberarea de sub jugul vicios al Rusiei într-o confruntare uriașă care ar putea să dureze ani de zile, scrie CNN. În fiecare zi am fost martorii unor evenimente și decizii istorice care nu numai că vor influența cine va câștiga cel mai mare război terestru din Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, dar vor determina și felul în care va arăta restul secolului XXI.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că cele două luni de război provocate de decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina au adus lumea într-un moment critic.

„De-a lungul istoriei noastre, am învățat că atunci când dictatorii nu plătesc niciun preț pentru agresiunile lor, vor provoca și mai mult haos și vor fi și mai agresivi”, a spus Biden. „Ei rămân activi, iar costurile și amenințările la adresa Americii și a lumii continuă să crească. Nu putem lăsa să se întâmple asta.”

În decursul a doar câteva zile, o nouă realitate s-a abătut asupra Washingtonului, Europei, Kievului și Moscovei. Războiul se transformă acum într-o confruntare lungă și cruntă care va provoca probabil mii de noi victime și costuri de zeci de miliarde de dolari.

Războiul energetic și strategia SUA

Strategia Statelor Unite este acum clară și presupune slăbirea Rusiei până în punctul în care nu va mai reprezenta un pericol global.

Au apărut noi semne că dorința Kremlinului este de a distruge cultura ucraineană în timp ce armata rusă nimicește orașele din sud-estul Ucrainei. În plus, Putin a deschis un nou front, parte a războiului energetic, după ce a decis să oprească livrările de gaze pentru Polonia și Bulgaria, o măsură pe care UE o descrie drept „șantaj”.

În timp ce consecințele noilor evenimente deveneau tot mai clare, Rusia a început din nou să apeleze la amenințările legate de un potențial război nuclear, amintind lumii de vastul său arsenal de bombe atomice. SUA, la rându-i, a încercat să nu sporească tensiunile pentru a evita o înfruntare directă între cele două mari puteri.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Carnagiul din Ucraina a continuat în tot acest timp cu noi atacuri asupra civililor și bătălii care ar putea determina viitorul Ucrainei și al supraviețuirii națiunii sale.

Realitatea alarmantă este că încă nu există nicio cale diplomatică pentru terminarea războiului. Rachetele rusești s-au năpustit joi asupra Kievului chiar când secretarul general al ONU Antonio Guterres se afla într-o vizită în capitala Ucrainei în cadrul unei misiuni de pace care pare să nu fi avut niciun efect.

Un război care se extinde

Vizita la Kiev a oficialilor americani Lloyd Austin și Antony Blinken a anunțat o săptămână în care Occidentul s-a văzut atras și mai mult într-un „război proxy” (indirect) împotriva Rusiei.

• „Vrem să vedem Rusia slăbită până în punctul în care nu mai poate să facă lucrurile pe care le-a făcut până acum în invadarea Ucrainei”, a spus Lloyd Austin, șeful Pentagonului, după ce a plecat din Ucraina;
• Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite, a prezis un viitor în care o Ucraină independentă și suverană va exista „mult mai mult timp decât va rămâne Vladimir Putin la conducere”;
• Cele mai recente evenimente legate de războiul din Ucraina dau impresia că războiul nu se va termina prea curând. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus joi că războiul ar putea „să se prelungească luni sau chiar ani de zile”;
• Ministrul britanic de externe Liz Truss a îndemnat Occidentul să sporească ajutorul militar pentru Ucraina, dar și pentru statele balcanice și alte țări din afara NATO precum Georgia și Republica Moldova;
• Rusia a răspuns măsurilor și declarațiilor statelor occidentale prin decizia de a opri livrările de gaze spre Polonia și Bulgaria după ce acestea au refuzat să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Dacă războiul energetic se va extinde și mai mult, lumea s-ar putea confrunta cu o recesiune „mai gravă decât se preconizează”;
• Consecințele catastrofale ale războiului au dus la „cel mai mare șoc asupra prețurilor tuturor mărfurilor” din ultimii 50 de ani, potrivit avertismentului emis de Banca Mondială;
• Biden a încheiat o săptămână care a marcat decisiv conflictul din Ucraina și întreaga lume, cerând Congresului american să autorizeze un ajutor militar, economic și umanitar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari.

Duelul amenințărilor nucleare

Moscova a lansat noi amenințări despre posibilitatea izbucnirii unui război nuclear. Unii experți americani spun că retorica lui Putin nu reprezintă un pericol real și arată cât de frustrat este în legătură cu faptul că Rusia nu a reușit nici până acum să își îndeplinească obiectivele strategice în Ucraina.

Ar putea însă să însemne și că fluxul de arme din Occident spre armata ucraineană ar putea să încalce „liniile roșii” ale lui Putin, ceea ce ar duce la o intensificare foarte periculoasă a conflictului dintre Vest și Rusia.

Cea mai mare temere este că dacă se va simți înconjurat din toate părțile și rămas fără o cale de scăpare, Putin ar putea să ordone armatei să folosească arme nucleare tactice pe câmpul de luptă din Ucraina.

• Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că pericolul unui al treilea război mondial și, implicit, al unui război nuclear este „real” și „nu poate fi subestimat”;
• Pentagonul a criticat dur avertismentul lui Lavrov, iar șeful Statului Major Întrunit al SUA a catalogat declarația oficialului rus drept „complet iresponsabilă”;
• Putin nu s-a lăsat mai prejos și a spus că Rusia va oferi „un răspuns fulgerător și rapid” dacă „cineva din exterior va dori să intervină în Ucraina. Avem toate instrumentele necesare – unele cu care nimeni nu se mai poate lăuda. Iar noi nu ne lăudăm. Le vom folosi dacă va fi nevoie. Vreau ca toată lumea să știe asta”, a declarat Putin în fața legislatorilor din Sankt Petersburg;
• Biden a reacționat și a avertizat despre pericolul pe care o astfel de retorică îl prezintă. „Nimeni nu ar trebui să facă remarci deșarte despre folosirea armelor nucleare sau posibilitatea nevoi de a le folosi”, a spus Biden de la Casa Albă.

Carnagiul din Ucraina se înrăutățește

Atacurile rusești zilnice din sud-estul Ucrainei au continuat fără abatere și s-au intensificat, iar civilii au fost din nou cei care suferă cel mai mult de pe urma atrocităților comise de armata lui Putin. Soldații ruși au plătit și ei scump pentru obsesia pe care liderul lor a dezvoltat-o pentru Ucraina.

• Armata ucraineană a spus joi că forțele ruse bombardează fără discernământ pe mai multe fronturi pe măsură ce caută să străpungă apărarea Ucrainei în zona localității Izium și în alte părți ale regiunilor Donețk și Lugansk;
• Un oficial al Pentagonului a spus că armata Rusiei înaintează „încet și nesigur” în regiunea Donbas și că au mari probleme logistice și de mentenanță;
• Bombele au continuat să cadă asupra civililor provocând un carnagiu în toate localitățile ucrainene afectate de război. Primarul orașului Melitopol a avertizat că trupele lui Putin vor să „distrugă întreaga națiune a Ucrainei”;
• ONU estimează că 8,3 milioane de refugiați ucraineni vor fugi din țară din cauza războiului – până acum, 5,2 milioane au părăsit deja Ucraina;
• Ministrul apărării din Marea Britanie, Ben Wallace, a estimat luni că în jur de 15.000 de militari ruși și-au pierdut deja viața în războiul din Ucraina;
• Ca parte din eforturile de a trage Rusia la răspundere pentru atrocitățile comise de soldații săi în Ucraina, în special împotriva civililor, procurorul general ucrainean a spus joi că 10 dintre soldații care au participat la torturarea civililor din Bucha au fost identificați.

Noi inițiative diplomatice, același rezultat

Pricipala speranță într-o rezolvare diplomatică a conflictului din Ucraina a venit din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a vizitat săptămâna aceasta atât Moscova, cât și Kievul. Din păcate, niciuna dintre părți nu dorește să se așeze la masa negocierilor în condițiile date.

Ucraina privește cu suspiciune orice promisiune sau declarație a lui Putin, mai ales după ce a declanșat o invazie neprovocată asupra țării vecine, iar liderul de la Kremlin pare să fie determinat să continue măcelul din Ucraina în ciuda pierderilor mari pe care armata rusă le-a suferit.

Realitatea descurajatoare la finalul acestei săptămâni, care ar putea fi un punct de cotitură al războiului din Ucraina, este că pacea pare să fie mai departe decât a fost la începutul invaziei.

Occidentul a trimis un șuvoi de arme, muniție și ajutoare în Ucraina, dar statele din Vest nu pot opri un război care a provocat un șoc politic, militar și economic periculos și dureros care se va propaga în toată lumea pentru multe luni de acum încolo. Numai Putin poate opri războiul.

După cum a spus Guterres, „războiul nu va fi oprit cu întâlniri. Războiul se va termina când Federația Rusă va decide să îl oprească și când va exista o înțelegere politică serioasă. Putem să avem întâlniri, dar asta nu va opri războiul.”

Editor : Raul Nețoiu