Beijingul a înființat mai mult de 100 așa-zise secții de poliție în afara Chinei pe tot globul pentru a monitoriza, hărțui și în unele cazuri a repatria cetățeni chinezi care trăiesc în exil, folosind acorduri bilaterale de securitate încheiate cu state din Europa și Africa, pentru a căpăta o prezență răspândită la nivel internațional, susține un nou raport distribuit exclusiv CNN-ului.
Safeguard Defenders, organizație din Madrid care militează pentru drepturile omului, spune că a găsit dovezi privind operarea a 48 de secții de poliție chineze suplimentare în afara țării, de când grupul militant a dezvăluit prima dată în septembrie existența a 54 de astfel de secții.
Noul raport – numit „Patrulează și Convinge” – se concentrează pe scara rețelei și examinează rolul pe care inițiativele comune polițienești dintre China și câteva state europene, inclusiv rolul pe care Italia, Croația, Serbia și România l-au jucat în pilotarea unei rețele mai mari a secțiilor chineze de peste mări decât se știa până ca revelațiile organizației să fie publicate.
Printre noile informații transmise de către grup: un cetățean chinez a fost silit să se întoarcă acasă de către agenți care lucrau sub acoperire în secții de poliție chineze dintr-o suburbie pariziană, agenții fiind recrutați pentru acest scop, pe lângă o revelație anterioară că alți doi chinezi exilați au fost returnați cu forța din Europa – unul din Serbia, celălalt din Spania.
Cine conduce secțiile de poliție?
Safeguard Defenders, care a trecut prin date oficiale open-source ale Chinei pentru dovezile privind abuzurile asupra drepturilor omului, spune că a identificat patru jurisdicții de poliție diferite ale Ministerului Public al Securității din China care sunt active în cel puțin 53 de țări ce se află pe tot globul, aparent pentru a ajuta persoanele expatriate din acele părți ale Chinei cu nevoile lor în străinătate.
Beijing a negat că operează forțe ale poliției nedeclarate în afara teritoriului său. Ministerul de Afaceri Externe a declarat pentru CNN în noiembrie: „Sperăm ca părțile relevante să înceteze exagerările pentru a creea tensiuni. Folosirea acesteia ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă”. În schimb, China susține că facilitățile sunt centre administrative stabilite pentru a ajuta chinezii expatriați cu probleme precum reînnoirea permiselor de conducere. China a mai spus că birourile sunt un răspuns la pandemia de Covid-19, care a lăsat mulți cetățeni izolați în alte țări și rămași blocați în afara Chinei, neputându-și reînnoi documentele.
Atunci când a fost abordat de CNN luna trecută privind acuzațiile inițiale ale Safeguard Defenders, Ministerul de Externe a spus că în secțiile de peste mări lucrează voluntari. Însă, ultimul raport al organizației susține că o rețea examinată a poliției a angajat 135 de persoane pentru primele sale 21 de secții.
Organizația a folosit ca sursă și un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la o secție de peste mări în Stockholm.
Activitățile consulare nedeclarate în afara unei misiuni diplomatice oficiale din cadrul unui stat sunt foarte neobișnuite și ilegale, dacă o țară gazdă nu și-a dat consimțământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susține că secțiile chineze sunt de câțiva ani înaintea pandemiei.
Rapoartele au dus la declanșarea unor investigații în cel puțin 13 țări până acum și au inflamat un conflict tot mai tensionat între China și națiuni precum Canada, care este gazdă pentru o diasporă chineză considerabilă.
China nu este singura superputere acuzată de angajarea mijloacelor extrajudiciare pentru a ajunge la ținte ale forțelor de ordine sau pentru persecuția politică din afara statului.
Rusia, spre exemplu, în două momente a fost acuzată de folosirea susbstanțelor chimice și radioactive letale pe pământ britanic pentru a încerca să asasineze foști spioni – acuzații pe care Rusia de asemenea le-a negat.
În SUA, CIA a fost implicată într-un scandal privind predarea extraordinară a suspecților de terorism de pe străzile Italiei către Guantanamo Bay, după atentatele de la 11 septembrie 2001.
Însă sugestia represiunii extinse a cetățenilor chinezi din țări străine vine într-un moment cheie pentru o națiune ce se confruntă cu proteste pe teritoriul său, în contextul oboselii față de politica restrictivă zero-Covid și în vreme ce Xi Jinping își demarează cel de-al treilea mandat la putere. Săptămâna trecută, China a dat indicii că va relaxa o parte dintre restricțiile sale din pandemie, la trei ani după ce a izbucnit Covid-19.
Ca a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relație aprofundată cu multe dintre țările unde noile secții de poliție ar fi fost găsite, punând întrebări incomode guvernelor ce pun în balanță interesele comerciale cu securitatea națională.
Editor : A.C.
