Summit-ul aniversar al NATO începe marți seara la Londra, în contextul unor conflicte fără precedent între membri cheie ai Alianței. Turcia a anunțat că se va opune planului NATO de a apăra țările baltice, scoțând astfel la iveală tensiunile din interiorul Alianței înaintea summit-ului aniversar de la Londra, scrie BBC. Trump îl califică pe Macron drept „obraznic”, iar Boris Johnson încearcă să facă un apel la unitate.
Recep Erdogan cere ca NATO să declare public că etnicii kurzi împotriva cărora Turcia luptă în Siria sunt teroriști, dar membrii Alianței nu sunt de acord cu acest lucru.
Luna trecută, președintele Franței a iritat câteva țări membre, declarând că NATO este „în moarte cerebrală”.
Premierul britanic intenționează să facă apel la unitatea NATO la summit-ul NATO. În calitate de gazdă a reuniunii de două zile a Alianței, este de așteptat ca Boris Johnson să sublinieze cât de important este ca NATO să rămână unită, vorbind despre „piatra de hotar a securității euro-atlantice” care „ține în siguranță un miliard de oameni”, a spus purtătorul său de cuvânt.
Tensiunile în NATO au început după alegerea lui Trump
Tensiunile în NATO au crescut de la momentul alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, acesta plângându-se în continuu de faptul că țările europene nu contribuie financiar la alianță.
Summit-ul de la Londra are loc chiar în timp ce Trump se confruntă cu procedura de demitere dar este implicat și în campania pentru re-alegere de anul viitor. În același timp, în Marea Britanie au loc alegerile generale chiar săptămâna viitoare, în mijlocul complicatului proces Brexit.
Înainte de a pleca de la Ankara către Londra, Erdogan a spus că Turcia nu va aproba planul de apărare pentru Polonia, Lituania, Letonia și Estonia în eventualitatea că Rusia le va ataca, dacă NATO nu va declara milițiile kurde drept teroriste.
„Dacă prietenii noștri din NATO nu vor spune că sunt teroriști cei pe care noi îi considerăm teroriști, ne vom opune la fiecare proiect care va fi discutat acolo (la summit)”, a spus Erdogan. Intervenția militară a Turciei împotriva kurzilor din nordul Siriei a adâncit ruptura dintre regimul lui Erdogan și membrii NATO, mai ales că a avut loc ca urmare a controversatei retrageri a armatei SUA și abandonarea kurzilor, fără consultarea aliaților.
Într-un interviu de luna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris NATO ca fiind „în moarte cerebrală”, subliniind slăbirea angajamentului SUA față de Alianță.
În replică, vinerea trecută, Erdogan l-a atacat pe Macron, spunând că acesta se află „în moarte cerebrală”. Erdogan l-a acuzat pe președintele Franței de o „superficială înțelegere a terorismului”.
Atât Macron și Erdogan vor participa la summit-ul găzduit de Boris Johnson și care începe marți, în Downing Street 10.
Înainte de reuniune, Trump l-a calificat pe Macron drept „foarte foarte obraznic”, și a spus că „nu poți să faci astfel de afirmații despre NATO, e lipsit de respect”.
Trump a sosit luni în Marea Britanie, petru a participa la recepția găzduită de Regina Elisabeta la Palatul Buckingham marți seara. Trump are avea întâlniri bilaterale cu liderii Franței și Germaniei, și cu secretarul general al NATO.
Turcia, o amenințare majoră la stabilitatea NATO
Turcia se poziționează ca o problemă majoră a NATO, o problemă care dacă nu va fi rezolvată, va pune la încercare rezistența Alianței.
Erdogan ține practic ostatic planul de intervenție rapidă în zona Baltică, plan care trebuie să fie aprobat de toate cele 29 de țări membre. La acest lucru se adaugă intervenția unilaterală a Turciei în Siria, cearta lui Erdogan cu Macron pe tema kurzilor, achiziționarea de către Turcia a unui sistem militar aerian din Rusia - un fapt neobișnuit pentru un membru cheie al NATO - toate acestea fiind semnele unei apropiate crize între Ankara și alianța nord atlantică.
Cearta interminabilă pe bani
Un alt motiv de ceartă în interiorul alianței este diferența între contribuțiile financiare ale fiecărei țări. NATO estimează că în 2019 sunt 8 țări care ating țința de cheltuieli militare de 2% din PIB.
Secretarul general al NATO a declarat, marți, că din 2016, de când Trump a fost ales, până în 2020, aliații europeni și Canada vor fi investit cu 130 de miliarde de dolari în achiziții militare.
Este posibil ca la acest summit să se discute și perspectiva lansării unui proces de reflecție asupra viitorului NATO, temă care a fost abordată la reuniunea miniștrilor aliați de externe din 20 noiembrie 2019, context în care s-au vehiculat câteva variante de dezvoltare a inițiativei, propuse de Franța.
Posibil proces de reflecție asupra viitorului NATO
În acest moment nu există consens cu privire la declanșarea unui astfel de proces.
În cazul în care aliații vor fi de acord asupra lansării unui astfel de proces, viziunea secretarului general al NATO – care trebuie la rândul său acceptată de aliați – este în sensul unui proces aflat sub controlul său, care să aibă ca obiective principale întărirea rolului NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților șiconsolidarea rolului NATO ca actor politic în abordarea provocărilor actuale și viitoare la adresa securității Alianței.
Ar urma să fie desemnat unui grup de experți din statele aliate, care să pregătească, sub coordonarea instituțională a secretarului general NATO, un set de propuneri pentru întărirea dimensiunii politice a Alianței Nord-Atlantice. Procesul nu va aborda dimensiunea militară a adaptării NATO, deja acoperită de măsurile agreate în curs de implementare.
(Editor A.D.)
