Cealaltă mare problemă de la Fukushima, la șapte ani de la dezastrul nuclear

Zilnic, centrala nucleară avariată de la Fukushima produce o canitate enormă de apă contaminată. Asta în timp ce deja peste 1 milion de tone de apă se află stocate într-o veritabilă „pădure” de rezervoare pe platforma centralei. Iar administratorii ridică neputincioși din umeri, neștiind cum să scape de acest stoc care crește continuu.

Trei dintre cele șase reactoare de la Fukushima Daiichi – grav afectate de cutremurul și tsunamiul care au lovit centrala nucleară pe 11 martie 2011 – sunt pline de fisuri.

Ca să prevină scurgerea deșeurilor puternic radioactive în sol sau în Oceanul Pacific, TEPCO, operatorul centralei, însărcinat cu operațiunea de curățire a amplasamentului industrial, pompează apă și „plimbă” aceste reziduuri din reactoare printr-un sistem masiv de filtrare construit în interiorul unei clădiri de dimensiunea unui hangar, scrie publicația Wired.

Prin tuburile megalitice de oțel inoxidabil ale sistemului de filtrare circulă particule de mărimea bobului de nisip, partea unui procedeu de tratare a apelor numit schimb ionic. Iar nămolul toxic, rezultat ca produs secundar al întregului circuit, este apoi depozitat în niște containere uriașe într-o altă zonă a platformei industriale.

Problema este că TEPCO efectiv nu știe cum să scape de apa contaminată cu tritiu, un izotop greu și radioactiv al hidrogenului. La ora actuală, operatorul centralei Fukushima trebuie să aducă câte un nou rezervor pentru stocarea acestor ape odată la patru zile. Zilele trec, săptămânile, lunile, anii și rezervoarele se adună.

În luna iulie a anului trecut, TEPCO anunțase că intenționa să se debaraseze de tonele de apă – 777.000 de tone la acea dată - în Oceanul Pacific.

Vestea a provocat furia localnicilor.

Pescarii locali se temeau că decizia TEPCO le va afecta mijloacele de trai. „Eliberarea tritiului în ocean va crea un nou val de zvonuri neîntemeiate, care vor zădărnici eforturile noastre”, spunea Kanji Tachiya, șeful unei cooperative locale de pescari.

CITIȚI ȘI: VIDEO 360°. Cum arată acum orașul-fantomă evacuat după dezastrul de la Fukushima

De cealaltă parte, Shunichi Tanaka, directorul Autorității de Reglementare Nucleară, garanta că tritiul nu reprezintă un pericol pentru oameni, dacă nu sunt expuși la cantități mari. Tanaka preciza că substanța chimică este „atât de slabă radioactiv, încât nu va pătrunde printr-un ambalaj de plastic”.

Simon Boxall, un specialist în oceanografie al Universității din South Hampton, declara pentru The Guardian în 2016: „În liniii mari, dacă vor ajunge să arunce materialul în Pacific, acesta va avea un efect minim la scara bazinului oceanic”.

Activiștii de mediu considerau, însă, că deversarea apei contaminate ar putea constitui un precedent periculos. „Ei spun că totul va fi în deplină siguranță, deoarece oceanul estea prea mare, iar substanța se va dilua. Dar asta stabilește un precedent care poate fi copiat, permițând, în esență, oricui să se debaraseze de deșeuri nucleare în mările noastre”, semnala Aileen Mioko-Smith, de la Green Action Japan.

Operațiunea de curățare a consecințelor nucleare ale dezastrului de la Fukushima di 2011 se ridică la cifra de 20 de miliarde de dolari.

Un total de 18.434 de persoane au pierit sau au dispărut în urma cutremurului cu magnitudinea 9 şi a tsunami-ului din urmă cu şapte ani.

În plus, peste 3.600 de persoane, marea majoritate din Fukushima, au murit ca urmare a dezastrului, din cauza diferitelor boli sau pentru că s-au sinucis.

În prezent, accidentul de la centrala nucleară Fukushima, cel mai grav din istorie după cel de la Cernobîl din 1986, a lăsat în urma sa 73.000 de persoane strămutate.

Chiar dacă guvernul nipon a ridicat ordinele de evacuare în unele zone ale comunelor Iitate, Namie, Kawamata şi Tomioka în primăvara anului 2017, mulţi locuitori nu doresc să se întoarcă. De asemenea, zeci de plângeri au fost depuse împotriva autorităţilor şi a companiei TEPCO.