Analiză Ce urmărește Vladimir Putin? Cristian Diaconescu: „Nu cred că se va intra într-un război pe scară mare”
Vladimir Putin este un politician foarte experimentat, care nu blufează, iar acțiunile militare pe care le ordonă sunt foarte atent calculate, sunt un „test de stres” pentru lumea occidentală și în final sunt o formă de negociere, spune fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. El a comentat la Digi24 situația din estul Ucrainei, în contextul informațiilor tot mai insistente că liderul de la Kremlin ar pregăti o intervenție armată în luna ianuarie. Fostul șef al diplomației subliniază că situația este delicată, sunt motive de îngrijorare, dar crede că în cele din urmă se va ajunge la o formă de compromis și nu va fi un conflict deschis între Moscova și NATO.
„Nu cred că se va intra într-un război pe scară mare și nu cred că marile puteri vor ajunge față în față, din această perspectivă, pentru că atunci nimeni nu mai poate controla nimic”, a avertizat fostul șef al diplomației.
„Ceea ce face președintele Federației Ruse este un fel de brinkmanship, cum se numește, adică aducerea la limită a unei situații care, odată intrată în spirală, poate deveni extrem de dramatică pentru toate părțile implicate. E o formă de negociere. În opinia Moscovei, trebuie închisă cu Occidentul orice perspectivă ca Ucraina, dar și Georgia să devină state membre ale Alianței Nord-Atlantice. Au fost exporturi de armament letal către Ucraina, armament antitanc din Statele Unite și drone turcești. Este, deci, un fel de contrarăspuns. Mai mult decât atât, uitându-se global, partea rusă consideră în acest moment că, mai ales americanii, sunt concentrați în zona Indo-Pacific în ceea ce privește relația cu China, iar europenii sunt suficient de dezbinați și, din acest punct de vedere, ar fi momentul introducerii, cum se spune, a unui test de stres”, a arătat Cristian Diaconescu.
Rusia nu vrea ca Ucraina să intre în NATO
El a explicat că în ceea ce privește Ucraina, opinia imperială a Federației Ruse, împărtășită în largă măsură și de populație, este că Ucraina este parte a unui proiect istoric pan-rus, este, de fapt, un singur popor și orice fel de delimitare ar fi împotriva intereselor fundamentale ale Federației Ruse.
„Mai mult decât atât, Moscova încearcă prin această gestică, în acest moment, să revigoreze acordurile de la Minsk din 2014-2015 prin care regiunea Donbas, partea de est a Ucrainei, practic ar fi dobândit o independență inclusiv cu un drept de contestare a politicii externe a Ucrainei în favoarea Federației Ruse și abia după ce acest lucru s-ar fi întâmplat - adică după ce Donbasul ar fi devenit practic independent - s-ar fi putut asigura de către partea rusă garanțiile necesare ca Ucraina să-și securizeze și frontiera estică. Acest așa-zis acord, girat de grupul Normandia din acel moment, nu a fost valabil, nu a fost acceptat de către Kiev. Acum, se încearcă și prin această formulă o impunere a unei astfel de atitudini”, a subliniat fostul ministru de externe.
Ce este de așteptat de la discuția Joe Biden - Vladimir Putin?
Discuția de marți între Joe Biden și Vladimir Putin se va purta în limita „liniilor roșii”, crede Cristian Diaconescu. Acolo unde există o marjă de negociere, desigur că se va discuta.
Dar „există în acest moment tentația Moscovei de a împinge frontiera Alianței Nord-Atlantice cât mai departe, de a intra în acel tip de buffer zone - din care în acest moment face parte Ucraina și, din păcate, și Republica Moldova, și Georgia și în general zona Mării Negre, dar aici este o altă discuție - și de a determina Alianța Nord-Atlantică să-și asume, la rândul său, anumite limite, cum ar fi, de exemplu, să nu desfășoare în Ucraina sisteme antirachetă de tipul celor care se află amplasate în România și Polonia”, a explicat Cristian Diaconescu.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Vladimir Putin îi va cere lui Joe Biden ca Ucraina să nu intre în NATO, dar nu va fi un tip de troc pur și simplu. Pentru a deveni stat membru NATO nu numai iminența unui conflict reprezintă singurul argument, trebuie să mai existe și alte elemente. Altfel, ar fi un precedent foarte periculos, spune fostul șef al diplomației.
Pârghiile Occidentului versus mizele lui Putin
Pe de altă parte, spațiul euro-atlantic și proximitatea estică sunt interconectate economic în domeniul energiei. „În momentul în care a apărut desfășurarea militară cu un potențial ofensiv foarte clar Federației Ruse, așa, ca prin minune, acordul Nord Stream 2 - care este terminat din punct de vedere tehnic, coridorul de energie este operațional - întâmpină dificultăți în a fi aprobat de unele instituții chiar din Germania. Evident, se joacă pe mai multe planuri și cred că se va găsi o formulă prin care, pe etape, va diminua această presiune. Observați că tipul de război hibrid de la frontiera Poloniei, Lituaniei și Letoniei, generat de Belarus, într-o formă sau alta s-a calmat, au fost retrași migranții, urcați în aceleași avioane de autoritățile de la Minsk și returnați din zonele din care proveneau”, a menționat Cristian Diaconescu.
„Deci, există formule, dar în mod evident depinde de cât de mult vrea Federația Rusă să joace pe această miză. A creat o forță militară desfășurată mult mai mare decât mobilizarea din aprilie, când tot în jur de 100.000 de oameni a adus la frontiera cu Ucraina. Este o situație complicată, sunt mai multe planuri în care s-ar putea face concesii, depinde și de Statele Unite în ce măsură tot ceea ce s-a întâmplat până acum, mai ales retragerea din Afganistan, s-a repercutat în legătură cu forța de decizie pe anumite zone.
„Nu discutăm de conflict militar - și cred că nu este cazul, nu văd o asemenea perspectivă și nu de amploarea discutată. Sigur, pregătirile sunt destul de interesante, dar ideea unui război în trei etape, prin care să fie ocupată Ucraina, mi se pare destul de complicată în acest moment”, a repetat Cristian Diaconescu.
Pe de altă parte, atrage el atenția, este interesant de urmărit și care este nivelul de concesie, pe o presiune militară, pe care este dispus s-o facă Occidentul și europenii, dacă și unde și pe ce plan.
Mobilizare foarte serioasă a forțelor speciale
Rusia în general uzează de hard power, spre deosebire de China care merge mai mult pe zone economice, pe soft power, și care este mult mai interesată într-o desfășurare pașnică oarecum, generând beneficii din ambele direcții. Din această perspectivă, situația trebuie calmată, iar Ucraina, în egală măsură, trebuie să-și păstreze nivelul de sprijin pe care i l-a asigurat în acest moment Occidentul, arată Cristian Diaconescu.
„A da înapoi înseamnă să generezi un precedent și niciodată nu știi unde se poate opri un astfel de demers, cu o componentă militară vizibilă, evidentă, cu un potențial foarte, foarte serios. S-au adus peste 90.000 de militari ruși, inclusiv trupe de sprijin în condițiile desfășurării unei acțiuni militare care să dureze cam o lună de zile. Sunt forțe care luptă noaptea și e o mobilizare foarte serioasă a forțelor speciale, deci situația este foarte complicată, cum arată acum în teren, dar cred că soluțiile vor fi diplomatice până la urmă”, spune Cristian Diaconescu.
Cât de amenințată este România?
România nu este amenințată direct de acțiunile Rusiei, în ciuda declarațiilor periodice care vin de la Moscova în legătură cu scutul antirachetă de la Deveselu. „Ne aflăm în cea mai puternică organizație de securitate a lumii și avem categoria de garanții suficiente, care nu țin numai de aspectul militar, ci și de cel politic, diplomatic”, spune Cristian Diaconescu.
O astfel de retorică a Kremlinului trebuie privită tot în context regional, pentru că elemente ale scutului antirachetă sunt, de pildă, și în Turcia sau Spania, dar Federația Rusă nu pare deranjată de ele.
„Dilemele Federației Ruse nu sunt de natură tehnică în legătură cu scutul antirachetă, ei știu în detaliu care este capacitatea defensivă a unui astfel de sistem. În al doilea rând, scutul de la Deveselu are mai multe componente - un radar în Turcia, sisteme de rachete Aegis în Spania, despre aceste țări n-am auzit să fi primit un semnal din zona Moscovei, în sensul unei preocupări, deși toate aceste subansamble compun același sistem. Mereu este vorba despre România și Polonia”, a arătat Cristian Diaconescu.
„România este stat puternic în Alianța Nord-Atlantică, are un parteneriat cât se poate de clar cu Statele Unite, nu are absolut niciun motiv de a face un pas înapoi. Evident, intențiile noastre niciodată nu au fost agresive, România nu are dușmani, nu revine României responsabilitatea niciunei flexibilități într-o astfel de situație”, a punctat fostul ministru de externe.
Pe de altă parte, „forțele avansate ale Alianței Nord-Atlantice în zona Mării Baltice au o capacitate de reacție imediată. Forțele avansate ale Alianței Nord-Atlantice în zona Mării Negre au o capacitate de reacție cum spun ei tailored, adică adecvată, potrivită. Este o diferență, care nu ține numai de limbaj, pentru că cele două summituri NATO la care s-au decis aceste măsuri au subliniat foarte clar faptul că în zona Mării Baltice și a Nordului Îndepărtat, reacția Alianței Nord-Atlantice pare a fi mult mai rapidă decât în zona Mării Negre. Este o diferență de abordare care la rândul său poate fi testată la un moment dat, din punctul de vedere al sprijinului din partea celorlalte state membre, mai ales europene”, subliniază Cristian Diaconescu.
Vladimir Putin nu blufează și își alege cu atenție momentul
„Să știți că Vladimir Putin nu blufează. Este un politician extrem de experimentat care, în momentul în care se generează o mobilizare de acest gen, există și un tip de continuitate. În acest moment, de exemplu, în Peninsula Crimeea sunt desfășurate submarine nucleare, cu armament nuclear, clasa Kilo, cu rachete care pot ajunge până în mijlocul Europei. Nu a apărut până în acest moment ideea că o astfel de demonstrație de forță nu are și o continuitate, sigur, în plan politic, în plan diplomatic, nu în unul militar. Mare parte a exercițiilor militare desfășurate de Federația Rusă în zona Mării Negre s-au făcut cu un număr foarte mare de militari, cu termene de notificare pentru observatori internaționali foarte scurte și au lăsat și armamentul convențional în loc, după ce și-au retras militarii”, a punctat Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de externe atrage atenția totodată că Moscova își alege foarte atent momentele în care își acționează pârghiile - atunci când Occidentul are puncte de vulnerabilitate, pentru că astfel poate pune mai multă presiune. Iar acum Occidentul trece printr-un astfel de moment.
„Intervenția în Georgia a apărut - poate printr-o coincidență - în momentul în care și Statele Unite, și Europa treceau printr-o criză economică foarte complicată, criza datoriilor suverane din 2008-2009. Intervenția în Siria și participarea forțelor militare ruse în acțiuni militare din Siria au avut loc la câteva luni după ocuparea Crimeei și a zonei Donbas. Deci, din acest punct de vedere, poziționarea Federației Ruse este una foarte atentă, funcție de dilemele, de momentele complicate prin care trece zona occidentală. Iar în acest moment am traversa o astfel de situație. Sigur, aici jocul la limită cu forțe armate în poziție de luptă este unul care pe de o parte, generează un anume tip de presiune, pe de altă parte, limitează destul de serios capacitatea politicienilor sau a diplomaților de a acționa. Cu armate în teren n-ai, practic, ce să ceri de la zona diplomatică. Dar pe de altă parte, ei reprezintă singura șansă. Cred că până la urmă se va găsi un anume tip de formulă, nu cred că se va intra într-un război pe scară mare și nu cred că marile puteri vor ajunge față în față din această perspectivă, pentru că atunci nimeni nu mai poate controla nimic”, a conchis fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
