La doar câteva ore după învestirea sa, președintele Donald Trump a anunțat că va desemna cartelurile mexicane de droguri drept grupări teroriste. Măsura face parte din ceea ce el numește o „revoluție a bunului simț”, împreună cu înăsprirea securității la granița SUA.
Trump a semnat, luni seara, un ordin executiv prin care afirmă că activitățile cartelurilor amenință securitatea Statelor Unite. „Aproape tot traficul ilegal peste granița de sud” este controlat de grupările criminale, se arată în document. „În anumite părți ale Mexicului, acestea funcționează ca entități cvasi-guvernamentale.”
Președinții anteriori americani au luat în considerare să eticheteze cartelurile drept grupări teroriste, dar au dat întotdeauna înapoi în fața opoziției dure mexicane. Trump însuși a fost convins să renunțe la idee în 2019, potrivit Washington Post. De ce este un subiect atât de spinos și de ce se opune Mexicul atât de mult?
Ideea cartelurilor declarate organizații teroriste
O lege din 1996 a permis Departamentului de Stat să creeze o listă de organizații teroriste străine (FTO) și să-i pedepsească pe cei menționați cu sancțiuni speciale. Unele dintre cele mai cunoscute grupări de pe listă sunt Al-Qaeda, Statul Islamic și Hamas.
Președintele Barack Obama a fost printre cei care s-au gândit să adauge bandele mexicane de droguri pe lista terorismului. Deși narcotraficanții s-ar putea să nu se potrivească profilului terorist tradițional – nu sunt conduși de o agendă politică precum Osama bin Laden – au folosit tactici similare, cum ar fi atentatele cu mașini capcană și decapitarea.
În ultimii câțiva ani, pe măsură ce zeci de mii de americani au murit din cauza introducerii ilegale de fentanil peste graniță, ideea de a-i cataloga pe traficanți drept teroriști a câștigat popularitate. 21 de procurori generali republicani i-au cerut președintelui Joe Biden să adauge cartelurile mexicane pe lista teroriștilor în 2023.
Noul responsabil cu protecția frontierelor în administrația Trump, Tom Homan, a declarat în noiembrie că grupurile criminale mexicane „au ucis mai mulți americani decât orice organizație teroristă din lume” și că Trump „s-a angajat să le numească organizații teroriste și să folosească toată puterea operațiunilor speciale ale Statelor Unite să le dea afară.”
Noul ordin nu specifică ce grupuri mexicane vor fi adăugate la listă. Documentul ordonă secretarului de stat să vină cu numele și să ia în considerare și bandele criminale din alte țări, cum ar fi MS-13 din El Salvador și Tren de Aragua din Venezuela.
Statele Unite au deja legi împotriva cartelurilor. Ce se va schimba?
Guvernul SUA a folosit în mod agresiv o altă măsură, cunoscută sub numele de „Kingpin Act”, pentru a viza traficanții de droguri. Suspecților de pe această listă, precum și întreprinderilor și agenților lor, li se interzice să folosească sistemul financiar american sau să facă înțelegeri cu cetățenii americani.
O desemnare teroristă ar extinde capacitatea guvernului de a urmări în judecată persoanele care furnizează servicii sau „sprijin material” grupurilor. Noua listă ar extinde, de asemenea, autoritatea de a colecta „informații de acțiune militară” asupra cartelurilor, potrivit unei analize a Maríei Calderón, de la Institutul Mexic al Centrului Wilson.
De ce se opune Mexicul etichetării cartelurilor drept grupări teroriste?
Nicio țară nu vrea să fie văzută ca o casă pentru grupări teroriste. Mexicul are multe în joc: vizitatorii străini aduc miliarde de dolari în fiecare an - de la turiștii care se bucură de soare pe plajele sale până la directori care investesc în fabrici de mașini. Autoritățile se tem că eticheta teroristă ar putea afecta totul, de la tarifele de asigurare până la numărul de studenți străini care frecventează universitățile mexicane.
Dar există o preocupare mai mare, geopolitică. „Statele care găzduiesc teroriști în întreaga lume, fie că e Afganistan sau Filipine sau Mali sau, de altfel, Columbia, fac acest lucru pentru că există zone mari de teritoriu neguvernat”, a spus James Bosworth, autorul Raportului de risc pentru America Latină. „Mexicul respinge constant ideea că întregul său teritoriu nu este guvernat de autoritățile mexicane.”
Mexicul este alarmat că o desemnare teroristă ar putea crește probabilitatea unei acțiuni militare unilaterale a SUA. În 2020, Trump a lansat ideea unui atac cu rachete asupra laboratoarelor mexicane de droguri , potrivit fostului secretar al Apărării, Mark T. Esper, dar a fost convins să renunțe.
Întrebat, luni seară, dacă va trimite într-adevăr Forțele Speciale să se confrunte cu cartelurile mexicane, Trump a răspuns: „Se poate întâmpla. S-au întâmplat lucruri mai ciudate.”
De ce eticheta teroristă ar putea ajunge să-i lovească și pe americani
În Mexic poate fi dificil să identifici cine este legat de bandele de droguri. Traficanții exercită o influență largă, contribuind la campanii politice și interacționând cu firme legitime. Grupurile criminale percep taxe de protecție companiilor, de la micile magazine de tortill, la minele de aur gigantice și până la fermele de avocado care le trimit americanilor ingredientul cheie pentru guacamole. Proprietarii de afaceri care plătesc s-ar putea găsi brusc în mijlocul investigațiilor anti-terorism – iar lucrurile ar putea deveni foarte incomode pentru partenerii lor americani.
Americanii au, de asemenea, legături apropiate cu cartelurile. Majoritatea celor arestați care transportau fentanil peste graniță sunt cetățeni americani. Majoritatea armelor folosite de traficanții de droguri sunt achiziționate de la americani. Teoretic, traficanții de arme din SUA ar putea fi acuzați pentru ajutorarea teroriștilor, conform noii măsuri.
Departamentul de Justiție ar trebui să-și dea seama exact pe cine să urmărească. Adunarea unor astfel de cazuri „este foarte complexă și necesită timp”, potrivit raportului Wilson Center, care spune că instrumentul de desemnare a terorii „nu s-a dovedit încă că are un impact substanțial asupra numărului de urmăriri penale”.
Care este reacția Mexicului la mișcarea lui Trump?
Orice acțiune militară unilaterală a SUA ar putea distruge relația cu Mexic, partenerul comercial numărul unu al Americii. Această țară are încă amintiri profunde despre invaziile americane și disputele terestre din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat, marți, că Mexicul va coopera cu vecinul său în lupta împotriva traficului de droguri, dar nu va fi niciodată de acord cu raidurile militare americane. „Ei pot acționa pe teritoriul lor, conform regulamentelor și Constituției lor”, a spus ea la conferința de presă zilnică. „Noi insistăm pe apărarea suveranității și a independenței noastre.”
Arturo Sarukhan, un fost ambasador al Mexicului la Washington, a spus că problema cu adăugarea cartelurilor pe lista terorismului se concentrează pe soluțiile militare la criza drogurilor. Cartelurile pur și simplu se reconfigurează după ce liderii sunt reținuți sau uciși. Este nevoie de o strategie mai sofisticată, a spus el, inclusiv reducerea cererii SUA de droguri și blocarea banilor cartelurilor.
Bazându-te pe instrumente anti-terorism, a explicat el, „îți lipsesc componente importante ale amestecului holistic de politici pe care trebuie să le implementezi pentru a lupta împotriva crimei organizate”.
Editor : Ș.R.
