Ce se întâmplă cu migranții de la frontiera UE cu Belarus ale căror cereri de azil sunt respinse fără a fi examinate
În ultimele săptămâni, mii de migranți au încercat să treacă frontiera cu UE prin granițele sale de Est cu Belarus. Criza i-a determinat pe polițiștii de frontieră din Polonia și Lituania să-i forțeze pe migranți să se întoarcă înapoi în Belarus, fără a le evalua cererile de azil. BBC News a explicat ce se întâmplă cu migranții care nu sunt lăsați să treacă granița și dacă această practică este legală.
La sfârșitul lunii octombrie, Dunja Mijatović, comisarul pentru drepturile omului pentru Consiliul Europei, a îndemnat statele membre ale Uniunii Europene să se opună încercărilor de a permite „practica ilegală” a respingerii solicitărilor de azil ale migranților de la frontiera UE cu Belarus. Însă, în ciuda acestui apel, solicitările respinse s-au înmulțit.
În octombrie, parlamentul polonez a adoptat un amendament care permite polițiștilor de frontieră să expulzeze imediat migranții care trec ilegal granița. Potrivit noului amendament, un cetăţean străin arestat la frontiera UE imediat după ce a trecut ilegal va fi obligat să părăsească teritoriul polonez şi i se va interzice temporar intrarea în Polonia şi în spaţiul Schengen pentru o perioadă de „şase luni până la trei ani”. Totodată, cererile de azil vor rămâne „fără examinare”. Numai în ultima săptămână, poliția de frontieră din Polonia a respins 314 migranți care voiau să intre în UE.
O lege similară a fost adoptată în august și în Lituania. De atunci, peste 7.000 de migranți au fost opriți să intre în Lituania și întorși înapoi în Belarus.
Cât de ilegale sunt respingerile solicitărilor de azil
Convenția Europeană a Drepturilor Omului stabilește garanții legale conform cărora oricine solicită protecție trebuie să aibă acces la procesul de azil, chiar dacă a trecut ilegal o frontieră.
Întrebat despre acțiunile recente ale Lituaniei și Poloniei, un purtător de cuvânt al UE a spus că „este de competența autorităților lituaniene și poloneze să conducă procedurile de azil și returnare în conformitate cu legislația UE”. De asemenea, aceasta a mai spus că procesul trebuie să includă „respectarea drepturilor fundamentale, asigurarea accesului efectiv la procedura de azil și respectarea principiului de a nu returna”.
Non-refoulement (principiul de a nu returna) este un este un principiu fundamental al dreptului internațional, care interzice unei țări care primește solicitări de azil să respingă aceste cereri și să îi întoarcă pe solicitanți în țara unde ar fi în pericol să fie persecutați din motive de „rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau politic”. Astfel, principiul interzice țărilor să îi expună pe solicitanții de azil unor tratamente inumane sau degradante.
Chiar dacă migranții care încearcă să intre zilele acestea în Polonia și Lituania provin în mare parte din Orientul Mijlociu și nu fug neapărat de regimul din Belarus, organizația Human Rights Watch a transmis că este foarte clar faptul că țara condusă de Aleksandr Lukaşenko nu este un loc sigur pentru ei. „UE închide intenționat ochii la ceea ce se întâmplă acolo la granița de est”, spune Bill Frelick, directorul diviziei pentru refugiați și migranți la Human Rights Watch.
Polonia și Lituania nu ascund faptul că întorc înapoi în Belarus oamenii care au traversat ilegal frontiera. Într-o vizită recentă la graniță, oficialii din Lituania au declarat că au dreptul să-i întoarcă pe migranți în Belarus. „Noi le spunem că nu pot trece granița în mod ilegal și îi rugăm să se întoarcă în Belarus", a declarat un polițist de frontieră.
Citește și: Dezastru umanitar la granița Uniunii Europene. Mii de migranți se luptă pentru o bucată de pâine
Care este realitatea pentru migranți
Ahmad Dandashi, un migrant sirian care a sosit în Germania la mijlocul lunii octombrie, spune că a fost forțat să se întoarcă înapoi în Belarus de șase ori de către poliția poloneză înainte de a reuși în sfârșit să treacă granița și să ajungă în UE.
„Cum încerci să treci granița, te forțează imediat să te întorci. I-am rugat doar să mă lase să solicit azil în Polonia, pentru că este legal. Dar ei nu au vrut să mă asculte", le-a spus Dandashi jurnaliștilor de la BBC News.
Un ONG polonez a reușit să-l ducă pe Ahmad la spital, după ce acesta a stat mai multe zile în pădure, fără mâncare sau apă și la temperaturi foarte scăzute. Însă, după doar trei ore, a povestit Ahmad, poliția poloneză l-a adus înapoi la graniță.
„La spital s-au purtat foarte urât cu mine. Eu i-am rugat să nu mă trimită înapoi în Belarus", a mai spus Ahmad Dandashi. Cazul lui este asemănător cu ceea ce li s-a întâmplat și altor migranți în ultimele săptămâni.
Cererile de azil sunt respinse și în alte locuri din Europa
În ciuda regulilor internaționale, Polonia și Lituania nu sunt singurele țări care resping solicitările de azil. Săptămâna aceasta, BBC a relatat despre o familie afgană care a mărturisit că a traversat granița din Bosnia în Croația de 40 de ori, doar pentru a fi întoarsă înapoi de fiecare dată.
Între iunie 2019 și septembrie 2021, au fost înregistrate în jur de 30.000 de cazuri în care migranții de la granița cu Bosnia au fost respinși de forțele croate. Din 7.200 de cazuri similare ce au avut loc de la începutul anului și până în octombrie, un sfert din ele s-au încheiat în mod violent.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, joi, Croaţia în legătură cu moartea unei fetiţe afgane la graniţa cu Serbia şi pentru tratamentul de care ar fi avut parte familia ei care solicita azil. Polițiștii croați le-au refuzat membrilor orice posibilitate de a intra în țară şi le-au ordonat să se întoarcă în Serbia pe calea ferată. Pe drum, fetița de șase ani a murit după ce a fost lovită de tren.
În iulie, imaginile cu nave ale pazei de coastă grecești care interceptau în mod violent migranții ce încercau să traverseze Marea Egee, difuzate de BBC, au atras reproșuri din partea oficialilor UE. „Cred că acestea sunt încălcări ale valorilor noastre fundamentale europene”, a declarat la acea vreme comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
De altfel, în 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că Italia a încălcat drepturile omului, respingând majoritatea solicitanților de azil ale africanilor care traversau Marea Mediterană, fără a-i examina mai întâi.
Elefantul din încăpere și blocajul pactului european privind migraţia şi azilul
Europarlamentarul olandez Tineke Strik, care a vizitat recent frontiera estică a blocului comunitar, a declarat pentru Euronews că situația se va înrăutăți la granița UE cu Belarus dacă mai multe state europene vor continua să adopte legi care întăresc măsura respingerii solicitărilor de azil.
„Există deja o serie de hotărâri ale CJUE care arată clar că aceasta este o încălcare absolută a legislației UE. Acum, Comisia Europeană ar trebui să aibă o abordare cu adevărat dură și consecventă față de țările care adopt astfel de măsuri. Dacă executivul comunitar nu acționează prompt, îmi este foarte teamă că va crește numărul statelor care adoptă măsuri restrictive împotriva migranților”, a declarat Tineke Strik, membră a grupului verzilor din Parlamentul European.
Încercând să facă față viitoarelor crize de migranți, Comisia Europeană a propus un pact privind migrația și azilul în urmă cu un an. Pactul european privind migraţia şi azilul a adunat mai multe semne de întrebare în jurul său, însăşi Comisia Europeană subliniind, în cadrul unui raport, că, deşi au fost făcute progrese la nivel tehnic, totuşi acordul politic asupra unor elemente cheie de pact este încă îndepărtat.
Între timp, numărul celor care solicită azil în Uniunea Europeană este în creştere accelerată, conform unei analize a Heinrich-Böll-Stiftung (fundaţie afiliată Partidului Verzilor din Germania) asupra Pactului european privind migraţia şi azilul.
Autorii subliniază că, urmare a măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de Covid-19, în primul semestru al anului 2020 numărul solicitanţilor de azil a scăzut dramatic, însă, în perioada aprilie-iunie 2021, tendinţa s-a inversat: „Cu peste 100.000 de cereri de azil primite în statele membre în aceste trei luni, numărul s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020 şi a înregistrat o creştere de aproape 10% faţă de primul trimestru al anului 2021. Cea mai vizibilă creştere este reprezentată de Afgani: de două ori mai mult decât în 2020 şi cu 30% mai mult decât în primul trimestru din 2021. Două treimi din toate cererile de azil din UE au fost înregistrate în Germania, Franţa şi Spania. Numărul sosirilor de migranţi în Italia, din ianuarie până în septembrie 2021, s-a dublat, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2020, şi se ridică la 46.000 de persoane, de şase ori mai mult decât în 2019".
Citește și: Belarusul schimbă tactica în criza imigranților, susține ministrul polonez al apărării
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
